Incheiem anul exact asa cum l-am inceput. Ametiti.
Tragem aer in piept, o ultima gura de 2010, executam o frantuzeasca eructation cu iz de sarmalute, ne facem o cruce mare, scuipam de 3 ori in san si ne bucuram ca a mai trecut un an. Ura!
Anul asta se termina cu Huidu in spital, dar in revenire, cu Hodorkovski in puscarie, castigator la puncte - inca 6 ani de hodina, pe Bianca o gasim in drum spre Bote, pe Bote nu-l gasim dar nici nu vrem sa-l cautam, pe copchilu minune il gasim in duet cu Delia, desi un duel ne-ar fi scapat de cel putin unul din ei, iar pe Axl Rose desemnat cel mai bun solist din istorie - din istoria statului Burundi, ca sa fim cacaciosi pana la capat.
2011 ne asteapta cu bratele deschise, pictat la ochi si mirosind a parfum second, exact ca o centurista, dar una de aia care ne fute de ne rupe. Vestile bune vin si vor tot veni. Pentru inceput se vor bucura Nety de la Pro si Mama Omida. De la 1 ianuarie ocupatiile de astrolog si prezicator vor deveni oficiale, desi sunt convins ca doamnele stiau deja, din stele, cafea sau mass-media. 2012 o va oficializa probabil pe cea de vrajitor, ca sa se bucure si bagheta lui Heri Poker si sa aiba si baietii din zona libera Dorobanti carte de munca. La multi ani!
Eu, personal, ma bucur si-atat. V-as dori pentru 2011 ce-mi doresc mie dar, din pacate pentru voi, Paula e numai una. V-as spune ca-mi pare rau, dar azi nu mint.
Sa ne reintalnim sanatosi! Hai Romania!
vineri, 31 decembrie 2010
miercuri, 29 decembrie 2010
Dileme...
Buna ziua. Dupa cum stiti, anul se apropie de final. Acum, la sfarsit de numaratoare, manat de curiozitate si ros de invidie, cu ochii in lacrimi si mintea incetosata de ganduri pornografice, m-am gandit sa-mi fac o bucurie. Prietenii s-au gandit sa-mi raspunda pe masura. Rezultatul: dezamagire maxima. Maxima! Adica anunt cu mandrie ca-s nascut pe 29 decembrie si ghiciti ce patesc... Da, da, exact ca Rodicuta, cea mai urata fetita din clasa... Nimic! Din 159 de preteni feisbucaristi, doar 10 si-au maltratat tastaturile cat sa-mi scrie o amarata de urare. Frumos va sade... Bravo mai!
Adevarul e ca n-are nici o treba baba cu mitraliera. Sfarsitul de an se refera la altceva, nu la urari de La multi ani! In perioada asta nu ne intereseaza decat porcariile... Da, si alea pe baza de tocatura, ce se pot servi cu unul, doua, trei, fara numar... pahare de vin. Ca doar se apropie anul nou, 'zda ma-si de treaba! Si ca sa nu ne prinda evenimentul cu pantalonii in vine si mirosind a scortisoara, toata lumea intra in priza, fiecare cu motivele lui. Ce isi fac de lucru postasii, pompierii si inspectorii OPC nu comentez, ca e oameni seriosi si nu-si pierde ei vremea cu prostii. Dar ia ghiciti ce fac datatorii de amenzi. Nu, nu aia de la Tursib, ceilalti, homosexualii aia mici si-albastri, vorba cantecului... Pai militienii nostri dragi, ca in fiecare an, se iau de par cu vanzatorii de pocnitori. Pentru siguranta si increderea noastra! Ca cica am fi pe primul loc in Europa la incidente provocate de pocnitori. In 2005, de exemplu, doi oameni au murit si 500 au fost grav raniti. Un adevarat masacru! Vigilenta fluierasilor pare deci pe deplin justificata. Salutam in acest sens organele din Botosani care, dupa cum am mai spus si-n alte dati, au identificat, prins si amendat singura petarda din batatura. De doua ori. Eficienta 100%. Respect! Deci avem acum lege care interzice comercializarea petardelor. O asteptam si pe cea care va legaliza folosirea pocnitorilor, evident in spatii special amenajate, respectand anumite standarde de santate si igiena personala. Gurile rele zic ca, in momentul de fata, am avea peste 7 tone de pocnitori. Pai si ce, e mult? Si un copil de clasa a II-a si-ar da seama ca nu e mult deloc... Calculul e simplu: considerand ca masa medie a unei pocnitori e 50 kg (desi unele au cam scapat la troaca si-s mai basoldine), avem cca 140 de bucati (pocnitori) la nivel national, cam 3,33 buc./judet, incluzand si Bucurestiul in aceasta numaratoare. Adica o pocnitoare la aprox. 150.000 de cetateni. Ceea ce, sa recunoastem, nu e mult deloc. Trecand peste dorinta evidenta de a emigra dintr-un astfel de mediu neprietenos, intrebarea de baza inca ma sacaie... Dar restul, doamna, restul unde sunt? Ca fara pocnitori viata e pustiu...
Adevarul e ca n-are nici o treba baba cu mitraliera. Sfarsitul de an se refera la altceva, nu la urari de La multi ani! In perioada asta nu ne intereseaza decat porcariile... Da, si alea pe baza de tocatura, ce se pot servi cu unul, doua, trei, fara numar... pahare de vin. Ca doar se apropie anul nou, 'zda ma-si de treaba! Si ca sa nu ne prinda evenimentul cu pantalonii in vine si mirosind a scortisoara, toata lumea intra in priza, fiecare cu motivele lui. Ce isi fac de lucru postasii, pompierii si inspectorii OPC nu comentez, ca e oameni seriosi si nu-si pierde ei vremea cu prostii. Dar ia ghiciti ce fac datatorii de amenzi. Nu, nu aia de la Tursib, ceilalti, homosexualii aia mici si-albastri, vorba cantecului... Pai militienii nostri dragi, ca in fiecare an, se iau de par cu vanzatorii de pocnitori. Pentru siguranta si increderea noastra! Ca cica am fi pe primul loc in Europa la incidente provocate de pocnitori. In 2005, de exemplu, doi oameni au murit si 500 au fost grav raniti. Un adevarat masacru! Vigilenta fluierasilor pare deci pe deplin justificata. Salutam in acest sens organele din Botosani care, dupa cum am mai spus si-n alte dati, au identificat, prins si amendat singura petarda din batatura. De doua ori. Eficienta 100%. Respect! Deci avem acum lege care interzice comercializarea petardelor. O asteptam si pe cea care va legaliza folosirea pocnitorilor, evident in spatii special amenajate, respectand anumite standarde de santate si igiena personala. Gurile rele zic ca, in momentul de fata, am avea peste 7 tone de pocnitori. Pai si ce, e mult? Si un copil de clasa a II-a si-ar da seama ca nu e mult deloc... Calculul e simplu: considerand ca masa medie a unei pocnitori e 50 kg (desi unele au cam scapat la troaca si-s mai basoldine), avem cca 140 de bucati (pocnitori) la nivel national, cam 3,33 buc./judet, incluzand si Bucurestiul in aceasta numaratoare. Adica o pocnitoare la aprox. 150.000 de cetateni. Ceea ce, sa recunoastem, nu e mult deloc. Trecand peste dorinta evidenta de a emigra dintr-un astfel de mediu neprietenos, intrebarea de baza inca ma sacaie... Dar restul, doamna, restul unde sunt? Ca fara pocnitori viata e pustiu...
luni, 27 decembrie 2010
Reteta Pastorel
... sau cum sa fac sa va plictisesc si in perioada sarbatorilor!
Nu stiu cine e Pastorel si nici macar de ce. SSau cand... Important e ca exista si ca ne va prezenta in continuare reteta care-i poarta numele. Sau invers. Avem nevoie de ingrediente. Pentru inceput luam niste foi de ceva pe care le oparim. Procuram apoi niste carnita, preferabil de bou si porc ("cand vom alunga oare vaca din bucatarie?" Auzi la asta... Si cica eu is porc...) Carnea se taie in bucati mici si se trece prin masina (de tocat, nu prin taietoarea de castraveti!). De doua ori. Se adauga apoi, cu dragoste, un miez de paine muiat in lapte, sare, piper, putina ceapa taiata foarte marunt si prajita in unt, putina verdeata tocata marunt (patrunjel si marar) si doua oua bine batute. De jos in sus, cu gesturi tandruale, circular, in sens invers trigonometric. Cu amestecatura asta se invelesc sarmalele, ca despre ele e vorba, evident. Le punem la foc, in zeama de ce vrem noi, bors, vin sau zeama de carne. Asteptam sa fiarba, le luam de pe foc si le ducem in beci. Nu stiu exact de ce, dar daca asa se face, asa se face... A doua zi se toarna peste sarmale o sticla de Cotnar vechi in care s-a diluat o buna cantitate de bulion italienesc (ca amu' avem de unde!) si se pune vasul in cuptor, sa fiarba mocnit si sa se rumeneasca putin. Pofta buna deci si doamne-ajuta... Dar cum ar veni, tocatura asta e ceasul rau, blestemul romanului de sarbatori. Pastorel e un fel de anti-Craciun, un Hrusca cu iz de Fuego inecat in Banica. Ca doar o data e Craciunul! Adica cum ar veni, nu vrem sa ne fie rau dar facem tot ce putem sa ajungem la spital! Deci, razbunarea decedatului, episodul fantoma, varianta 1.2 reloaded: 24-27 decembrie, serviciul de ambulanta Bucuresti-Ilfov, 2593 solicitari dintre care 1463 urgente medicale (restul au fost sesizari cu privire la eclipsa lunara, depasirea limitei de viteza la 100 de metri bicicleta-liber valsat, urari de sanatate indelungata pentru Boc si concursurile deja consacrate: Stii si castigi cu Madalina Manole si Furadan-forte si Feriti-va de pilotii lui Bote, cu Bote Mic in rolul de datator de amenzi legale in Radesti). Dintre cele 1.463 de cazuri de urgenţă, 382 au fost pentru probleme Pastorele (sarmale + vin = love + coma alcoolica), 11 pentru accidente, 46 pentru persoane cazute în strada (baba + gheata = buba), 49 cazuri de coma (cozonac+ sarmale = balta + mizerie), 26 de depresii severe (Mos Craciun nu exista!!!) dintre care 5 cu halucinaţii (Ba exista, ca l-am vazt io. Ca si-a dat drumu' pe horn!), 18 cazuri olimpiada etnobiologie, restul pensionari care vroiau si ei o masa... Ai dracu' simulanti...
Era firesc sa se ajunga si-aici... Deci, care este si cum ar veni, imi pare rau sa fiu tocmai eu cel care va da vestile proaste si chiar cu foarte putin dupa marea sarbatoare. Dar cineva tot trebuia sa le zica... Va asteptati sa zic ca nu exista Mos Craciun, stiu, si ca totul e o inventie, o dezinformare wikileaks, dar nu fac eu glume de astea de ostas fara grad! Despre altceva e vorba... Ramona Lazurean a plecat de la matinalul de dimineata!!! Ooo, da, stiu, stiu, e aproape imposibil de crezut dar cateodata viata poate fi foarte cruda, cu tot cu reteta Pastorel, stropita cu lacrimi de Cotnar si invelita in foi de varza, cu cantece de colinde si hruscogonie... Si fiindca noi (eu si Tudor, prietenul meu imaginar) credem in magia sarbatorilor, ne manifestam oficial dorinta de a o vedea pe personaja la un matinal de seara, daca ala de dimineata i-a afecta Chi Kung-ul... Cum vestile proaste vin ca elevii la fumat in pauza mare, adica in turma, s-a mai intamplat ceva. Bogdan Vladau s-a apucat de cantat!... Nu-i asa? Exact asta a fost si prima noastra reactie...
Dar nu, nu noutati de astea de duminica seara vroiam sa va impartasesc. Ca pentru astea aveti televizoare, o aveti pe Mihaela, pe Andreea si pe Mihaela contraatatu...
Azi e ziua lui Zoli. Zoltan. Nu-i asa ca-i tare? Deci, ungur drag, La multi ani! Din nou. Multi, multi ani, cu insanatosire si sanatate. Cat sa fii mereu langa fetele tale!
Nu stiu cine e Pastorel si nici macar de ce. SSau cand... Important e ca exista si ca ne va prezenta in continuare reteta care-i poarta numele. Sau invers. Avem nevoie de ingrediente. Pentru inceput luam niste foi de ceva pe care le oparim. Procuram apoi niste carnita, preferabil de bou si porc ("cand vom alunga oare vaca din bucatarie?" Auzi la asta... Si cica eu is porc...) Carnea se taie in bucati mici si se trece prin masina (de tocat, nu prin taietoarea de castraveti!). De doua ori. Se adauga apoi, cu dragoste, un miez de paine muiat in lapte, sare, piper, putina ceapa taiata foarte marunt si prajita in unt, putina verdeata tocata marunt (patrunjel si marar) si doua oua bine batute. De jos in sus, cu gesturi tandruale, circular, in sens invers trigonometric. Cu amestecatura asta se invelesc sarmalele, ca despre ele e vorba, evident. Le punem la foc, in zeama de ce vrem noi, bors, vin sau zeama de carne. Asteptam sa fiarba, le luam de pe foc si le ducem in beci. Nu stiu exact de ce, dar daca asa se face, asa se face... A doua zi se toarna peste sarmale o sticla de Cotnar vechi in care s-a diluat o buna cantitate de bulion italienesc (ca amu' avem de unde!) si se pune vasul in cuptor, sa fiarba mocnit si sa se rumeneasca putin. Pofta buna deci si doamne-ajuta... Dar cum ar veni, tocatura asta e ceasul rau, blestemul romanului de sarbatori. Pastorel e un fel de anti-Craciun, un Hrusca cu iz de Fuego inecat in Banica. Ca doar o data e Craciunul! Adica cum ar veni, nu vrem sa ne fie rau dar facem tot ce putem sa ajungem la spital! Deci, razbunarea decedatului, episodul fantoma, varianta 1.2 reloaded: 24-27 decembrie, serviciul de ambulanta Bucuresti-Ilfov, 2593 solicitari dintre care 1463 urgente medicale (restul au fost sesizari cu privire la eclipsa lunara, depasirea limitei de viteza la 100 de metri bicicleta-liber valsat, urari de sanatate indelungata pentru Boc si concursurile deja consacrate: Stii si castigi cu Madalina Manole si Furadan-forte si Feriti-va de pilotii lui Bote, cu Bote Mic in rolul de datator de amenzi legale in Radesti). Dintre cele 1.463 de cazuri de urgenţă, 382 au fost pentru probleme Pastorele (sarmale + vin = love + coma alcoolica), 11 pentru accidente, 46 pentru persoane cazute în strada (baba + gheata = buba), 49 cazuri de coma (cozonac+ sarmale = balta + mizerie), 26 de depresii severe (Mos Craciun nu exista!!!) dintre care 5 cu halucinaţii (Ba exista, ca l-am vazt io. Ca si-a dat drumu' pe horn!), 18 cazuri olimpiada etnobiologie, restul pensionari care vroiau si ei o masa... Ai dracu' simulanti...
Era firesc sa se ajunga si-aici... Deci, care este si cum ar veni, imi pare rau sa fiu tocmai eu cel care va da vestile proaste si chiar cu foarte putin dupa marea sarbatoare. Dar cineva tot trebuia sa le zica... Va asteptati sa zic ca nu exista Mos Craciun, stiu, si ca totul e o inventie, o dezinformare wikileaks, dar nu fac eu glume de astea de ostas fara grad! Despre altceva e vorba... Ramona Lazurean a plecat de la matinalul de dimineata!!! Ooo, da, stiu, stiu, e aproape imposibil de crezut dar cateodata viata poate fi foarte cruda, cu tot cu reteta Pastorel, stropita cu lacrimi de Cotnar si invelita in foi de varza, cu cantece de colinde si hruscogonie... Si fiindca noi (eu si Tudor, prietenul meu imaginar) credem in magia sarbatorilor, ne manifestam oficial dorinta de a o vedea pe personaja la un matinal de seara, daca ala de dimineata i-a afecta Chi Kung-ul... Cum vestile proaste vin ca elevii la fumat in pauza mare, adica in turma, s-a mai intamplat ceva. Bogdan Vladau s-a apucat de cantat!... Nu-i asa? Exact asta a fost si prima noastra reactie...
Dar nu, nu noutati de astea de duminica seara vroiam sa va impartasesc. Ca pentru astea aveti televizoare, o aveti pe Mihaela, pe Andreea si pe Mihaela contraatatu...
Azi e ziua lui Zoli. Zoltan. Nu-i asa ca-i tare? Deci, ungur drag, La multi ani! Din nou. Multi, multi ani, cu insanatosire si sanatate. Cat sa fii mereu langa fetele tale!
miercuri, 22 decembrie 2010
Cum de m-am facut eu baiat cuminte
Probabil asa a descoperit Newton marul si tot asa a gasit si Columb India...
Ce faci cand te plictisesti? Pai iti poti lua gandul de la Nobel ca de descoperit s-au cam descoperit toate iar in materie de chiloti, politia e cu noi. Mai raman cateva variante... Ai putea sa iei o carte in brate si sa te prefaci ca lecturezi. Plictisitor. Cu atat mai mult cu cat limba romana e a dracu' de saraca in expresii iar de Sotron ne-am saturat... Ai putea sa asculti muzica. Hrusca, Fuego, Bambi, Alba ca Zapata sau orice alti clasici de astia de au legatura cu Ignatul... Enervant. Ca de cand 3 Sud Este s-au despartit, parca nici Craciunul nu mai e ce-a fost. Cum de Homo alone si Masca suntem satui ca de sarmale cu cola iar Antichrist-ul nu e in spiritul sarbatorii ce urmeaza sa treaca imediat dupa ce vine, nici varianta filmelor nu pare satisfacatoare. Ai putea incerca sa te dai cu capul de un perete, sa te imbraci in plastic si sa te crezi, vaginal, Bianca Dragusanu. Adica sa fii dat in 'zda ma-ti, vorba lucratorului agricol roman. Sau ai putea sa-ti faci prietena dar, tinand cont de faptul ca ea de la inceput nu te place si are si glezna groasa, mai bine stai linistit. Ca nu stii ce caine iti rupe pantalonii... Si, dupa vorba cantecului, buna-i berea, nu-i ca vinul da' nici laba ca vaccinul (asta ca sa nu scoateti limba la mine ca-s vulgar inainte de sarbatori), te vezi nevoit sa gasesti altceva!
Tot batut de gandurile astea primavaratice de maretie si supliciu canin (stai in fund, te lingi in...), chinuindu-ma sa fac o cruce cu limba pe bolta palatina ca sa ma fereasca zanele de vraji, blesteme si descantece, am zis sa ies putin la aer, afara, ca si-asa-s atat de alb de crede lumea ca-s fotosensibil (fazele alea ca cica cum ca as cumpara fier vechi sunt doar rautati). Si asa a reaparut in peisaj Romania pitoreasca. Pentru cei care nu stiu, Romania e tarisoara aia in care se afla Ardealul. Pentru cei care nu stiu, Ardealul e o denumire generica data unui teritoriu pe care ungurii nu-l vor avea niciodata. Asta ca paranteza. Ei, am pornit deci si eu, ca razesul, la pas prin Ardealul romanesc, ca cica am voie... Punctul de plecare: Sibiul. Pentru cei care nu stiu, Sibiul e un orasel situat la 17 km de Orlat si la 53 km de batul indicator al miezului de tara. Cum nu m-am putut hotari in ce parte sa ma duc, m-am dus spre amandoua... Frumoasa tara-avem! N-are rost sa va povestesc cum am iesit din Sibiu, pentru prima oara cu Paula, cum am trecut pentru prima oara peste noua bucata de A1, cu Paula, cum am urcat pentru prima oara Dealul Daii, trecand apoi pe rand pe langa Rosia, Cornatel, Hosman, Fofeldea, Marpod, Tichindeal (evident, tot cu Paula), cu creasta Fagarasului strajuindu-ne... Ascultam "Place to be" iar dealurile Vaii Hartibaciului, acoperite de zapada, alunecau timid, tinandu-se de mana, pe langa noi. Daca as fi ridicat ochii catre cer sunt convins ca, in miezul zilei, as fi vazut bolta plina de stele... Iar cand am intrat pentru prima oara cu Paula in Sibiu... O minune, un miracol, o desfatare a simturilor, o explozie a preafrumosului! N-are rost sa mai insist, ca cuvintele sunt insuficiente... Stau si ma gandesc daca sufletul meu, des chinuit, va mai putea suporta si frumusetea drumului la Balea! Va trebui s-o faca!
Nu mai stiu ce vroiam sa va comunic, ca m-am pierdut sub vraja si frumusetea distinsului personaj al carei nume nu vreau sa-l divulg. Si m-am si facut baiat cuminte acu, inainte de eveniment. Drept pentru care va urez un Craciun cel putin la fel de fericit ca al meu. Nu stiu exact de ce fericit si nu frumos, dar daca asa se ureaza, asa se ureaza. Ca doar nu m-oi trezi acu sa fac ca calu in lanul de kanab...
(Cica ar fi doua semne de intrebare in titlu dar, din graba, cred ca am uitat sa le pun...)
Ce faci cand te plictisesti? Pai iti poti lua gandul de la Nobel ca de descoperit s-au cam descoperit toate iar in materie de chiloti, politia e cu noi. Mai raman cateva variante... Ai putea sa iei o carte in brate si sa te prefaci ca lecturezi. Plictisitor. Cu atat mai mult cu cat limba romana e a dracu' de saraca in expresii iar de Sotron ne-am saturat... Ai putea sa asculti muzica. Hrusca, Fuego, Bambi, Alba ca Zapata sau orice alti clasici de astia de au legatura cu Ignatul... Enervant. Ca de cand 3 Sud Este s-au despartit, parca nici Craciunul nu mai e ce-a fost. Cum de Homo alone si Masca suntem satui ca de sarmale cu cola iar Antichrist-ul nu e in spiritul sarbatorii ce urmeaza sa treaca imediat dupa ce vine, nici varianta filmelor nu pare satisfacatoare. Ai putea incerca sa te dai cu capul de un perete, sa te imbraci in plastic si sa te crezi, vaginal, Bianca Dragusanu. Adica sa fii dat in 'zda ma-ti, vorba lucratorului agricol roman. Sau ai putea sa-ti faci prietena dar, tinand cont de faptul ca ea de la inceput nu te place si are si glezna groasa, mai bine stai linistit. Ca nu stii ce caine iti rupe pantalonii... Si, dupa vorba cantecului, buna-i berea, nu-i ca vinul da' nici laba ca vaccinul (asta ca sa nu scoateti limba la mine ca-s vulgar inainte de sarbatori), te vezi nevoit sa gasesti altceva!
Tot batut de gandurile astea primavaratice de maretie si supliciu canin (stai in fund, te lingi in...), chinuindu-ma sa fac o cruce cu limba pe bolta palatina ca sa ma fereasca zanele de vraji, blesteme si descantece, am zis sa ies putin la aer, afara, ca si-asa-s atat de alb de crede lumea ca-s fotosensibil (fazele alea ca cica cum ca as cumpara fier vechi sunt doar rautati). Si asa a reaparut in peisaj Romania pitoreasca. Pentru cei care nu stiu, Romania e tarisoara aia in care se afla Ardealul. Pentru cei care nu stiu, Ardealul e o denumire generica data unui teritoriu pe care ungurii nu-l vor avea niciodata. Asta ca paranteza. Ei, am pornit deci si eu, ca razesul, la pas prin Ardealul romanesc, ca cica am voie... Punctul de plecare: Sibiul. Pentru cei care nu stiu, Sibiul e un orasel situat la 17 km de Orlat si la 53 km de batul indicator al miezului de tara. Cum nu m-am putut hotari in ce parte sa ma duc, m-am dus spre amandoua... Frumoasa tara-avem! N-are rost sa va povestesc cum am iesit din Sibiu, pentru prima oara cu Paula, cum am trecut pentru prima oara peste noua bucata de A1, cu Paula, cum am urcat pentru prima oara Dealul Daii, trecand apoi pe rand pe langa Rosia, Cornatel, Hosman, Fofeldea, Marpod, Tichindeal (evident, tot cu Paula), cu creasta Fagarasului strajuindu-ne... Ascultam "Place to be" iar dealurile Vaii Hartibaciului, acoperite de zapada, alunecau timid, tinandu-se de mana, pe langa noi. Daca as fi ridicat ochii catre cer sunt convins ca, in miezul zilei, as fi vazut bolta plina de stele... Iar cand am intrat pentru prima oara cu Paula in Sibiu... O minune, un miracol, o desfatare a simturilor, o explozie a preafrumosului! N-are rost sa mai insist, ca cuvintele sunt insuficiente... Stau si ma gandesc daca sufletul meu, des chinuit, va mai putea suporta si frumusetea drumului la Balea! Va trebui s-o faca!
Nu mai stiu ce vroiam sa va comunic, ca m-am pierdut sub vraja si frumusetea distinsului personaj al carei nume nu vreau sa-l divulg. Si m-am si facut baiat cuminte acu, inainte de eveniment. Drept pentru care va urez un Craciun cel putin la fel de fericit ca al meu. Nu stiu exact de ce fericit si nu frumos, dar daca asa se ureaza, asa se ureaza. Ca doar nu m-oi trezi acu sa fac ca calu in lanul de kanab...
(Cica ar fi doua semne de intrebare in titlu dar, din graba, cred ca am uitat sa le pun...)
marți, 21 decembrie 2010
De ce iubim femeile
De ce le iubeste Cartarescu, stim, ca a avut omu' grija sa explice intr-o carte intreaga de ce... Ii pare totusi rau ca n-a facut sex in trei, dupa cum singur a marturisit, cu ochii in lacrimi si regretul cat palosul lui Stefan. De ce le iubeste Tuca, stim, sau daca nu stim ii putem cauta editorialul din Jurnalul National, 8 martie, dintr-un an cand raposatul era inca in viata. De ce le iubeste Bote stim, ca a zis-o cu gurita lui, desi baietii de la Catavencu inca se indoiesc de orientarile lui sexuale si, cica, pana nu-l vad cu dansa-ntr-insa nu se lasa convinsi... (o paranteza, inofensiva... dupa o rasfoiala aleatorie a cartii lui Cartarescu ajungem la concluzia ca ca si in cazul lui Bote, 60% dintre femei sunt barbati! cel putin!). Daca inca mai aveti dubii de ce iubim femeile, da-ti search pe goagal. Goagalu' tot timpul ne ajuta, e prietenul nostru cel mai bun... De ce iubesc eu femile? Pai sa vedem...
- pentru ca merita (dar tot de asta nu le iubesc)
- pentru ca-s frumoase, unele (despre alea ne-frumoase nu discutam, ca pe ele nu le iubeste nici parintii lor)
- pentru ca toate se marita, dar niciuna cu mine
- pentru ca niciodata nu stii daca e una singura sau sunt mai multe
- pentru ca nu ma streseaza cu telefoanele
- pentru ca tot timpul le stiu numele (nu fac gafe de genul sa zic in loc de Ioana, Paula)
- pentru ca nu ma plictisesc niciodata
- pentru ca dorm mult si iubesc duminicile in pat
- pentru ca citesc mult (ele, nu eu)
- pentru ca le place sa-mi faca cadouri
- pentru ca are ochii mari si negri si e foarte frumoasa
- pentru ca asculta The Cat Empire de dinainte de a fi auzit eu de ei
- pentru ca a crezut tot timpul in mine, tot timpul mai mult decat am crezut eu
- pentru ca are nume de mama de fiu de tata
- pentru ca ar putea face cariera in modeling si ar ramane la fel de modeste
- pentru ca le place muzica buna, literatura sud-americana, tango-ul si mancarea chinezeasca
- pentru ca nu mint (ele, nu eu)
- pentru ca m-a facut sa ma las de fumat, m-a facut sa-mi dau jos barba si sa-mi las parul sa creasca
- pentru ca m-a facut sa ma indragostesc pentru ultima oara
- pentru ca as putea sa scriu doua zile despre ele fara sa ma plictisesc.
Dar as plictisi pe altii. Motiv pentru care stolul de pasarele care imi survoleaza capul ma sfatuieste sa ma opresc. Inchei apoteotic citandu-l pe Cervantes: "Toate femeile sunt bune … bune de nimic sau bune la ceva!" Probabil de aia le iubim!
- pentru ca merita (dar tot de asta nu le iubesc)
- pentru ca-s frumoase, unele (despre alea ne-frumoase nu discutam, ca pe ele nu le iubeste nici parintii lor)
- pentru ca toate se marita, dar niciuna cu mine
- pentru ca niciodata nu stii daca e una singura sau sunt mai multe
- pentru ca nu ma streseaza cu telefoanele
- pentru ca tot timpul le stiu numele (nu fac gafe de genul sa zic in loc de Ioana, Paula)
- pentru ca nu ma plictisesc niciodata
- pentru ca dorm mult si iubesc duminicile in pat
- pentru ca citesc mult (ele, nu eu)
- pentru ca le place sa-mi faca cadouri
- pentru ca are ochii mari si negri si e foarte frumoasa
- pentru ca asculta The Cat Empire de dinainte de a fi auzit eu de ei
- pentru ca a crezut tot timpul in mine, tot timpul mai mult decat am crezut eu
- pentru ca are nume de mama de fiu de tata
- pentru ca ar putea face cariera in modeling si ar ramane la fel de modeste
- pentru ca le place muzica buna, literatura sud-americana, tango-ul si mancarea chinezeasca
- pentru ca nu mint (ele, nu eu)
- pentru ca m-a facut sa ma las de fumat, m-a facut sa-mi dau jos barba si sa-mi las parul sa creasca
- pentru ca m-a facut sa ma indragostesc pentru ultima oara
- pentru ca as putea sa scriu doua zile despre ele fara sa ma plictisesc.
Dar as plictisi pe altii. Motiv pentru care stolul de pasarele care imi survoleaza capul ma sfatuieste sa ma opresc. Inchei apoteotic citandu-l pe Cervantes: "Toate femeile sunt bune … bune de nimic sau bune la ceva!" Probabil de aia le iubim!
miercuri, 15 decembrie 2010
Onomatopeea Stacie!
Am internet, deci exist! Deci da! Si daca tot am net, ce-ar fi sa dau putin cu batu-n balta? Numa asa, sa vad cum ma stropesc... Adica tanar sunt, frumos sunt, perspective am, lucrez la ambasada, am vila la munte, doua masini in garaj, vreo cateva multe sute de mii de euro in cont(uri) si sunt bine inzestrat atat fizic cat si intelectual de catre bunul domn dumnezeu... De ce nu m-as peria putin pe net? Ca si-asa nu poate verifica nimeni! Si ma simt coplesit de un asa elan oltenesc cand ma gandesc la cat de bun sunt de-mi vine sa urlu; dar ma abtin, ca urla altii mai bine decat mine. Asta in primul rand. In al doilea rand ma abtin pentru ca-s demoralizat, trist, abatut si pleostit din cauza ignorantilor care ne popoleaza planeta. Domnu' Solcanu afirma transant si co-rect, cum ii sta bine unui homo erectus: "Eu sunt homosexual, nu vreau sa fiu homoafectiv" si, surpriza, nimeni nu comenteaza. Deschid o pagina la intamplare (pe net, evident, ca doar de asta-l am): "Kenyans' indictment is sought in vote violence"... Aaaa? Deschid alta: "Senate spending bill is loaded with earmarks"... Hai ma!!! Cred ca a innebunit lupu'! Ii dau doua F5-uri dupa ureche, sa-si revina, si merg mai departe. "Banlieues: 43% des hommes jeunes au chomage"... Da' bine ca sunteti voi destepti! Hai sa va dau eu un citat dintr-un clasic (din pacate) inca in viata: "Iti trebuie o tara de voce, o tara de talent si o tara de noroc. Francezii au gasit ca am o voce cu onomatopee. S-ar intelege prin asta ca incit spiritele, ca scot dracul din vagauna. Sunt asa, ca indienii, care canta cand vor sa vina ploaia. Iar rromii au ceva origini indiene. Ma simt foarte patriot, chiar daca sunt de etnie rroma". Sa mori tu?! Deci menestrelul nostru nu e tigan, cum nici Solcanu-san nu e dosnic. Treaba lor... Pentru cei care inca n-au apucat sa-l studieze pe Creanga la scoala de corectie, dansuri si bune maniere, fac cateva precizari. Conceptuale. Unii neaveniti spun ca onomatopeele sunt cuvinte care, prin elementele lor sonore, imita cu aproximatie sunete sau zgomote. Ar fi redate astfel anumite sunete scoase de animale (cra-cra, cotcodac, beeee, muuu), zgomote (boc, poc, zdrang) sau anumite manifestari sonore (aproape)umane nearticulate (ha-ha, hmm, ptiu si manelele in general). Ca sa nu par cel mai prost din curtea scolii, supun spre studiu grupului de cercetatori de la Lungesti-Maciuca urmatoarea dilema etno-folclorica: la ce se refera onomatopeea Stacie?
luni, 13 decembrie 2010
Pohta lui voda!
Mi s-a cam luat de Mos Craciun... Si mi s-a cam luat si de spiritul sarbatorilor, si de cadoul de anul asta. Deci mosule, prietene, ia-ti cadoul si indeasa-ti-l frumos dar cu simt de raspundere in anus, ca sa nu zic cur, ca cica suna prea vulgar si-mi face lumea observatie. Tot aburindu-ma singur cu legende, snoave si tot felul de povesti aiurea despre Craciun, am pierdut din vedere esentialul: Catalin Botezatu, acest cel mai cel dintre mai cei de la mult mai cel, si-a lansat cartea. Trei vieti. Pedeapsa. Primul volum despre viata distinsului doamne, dintr-o serie de 3. De ce? Nu ne ajungea Craciunul cu Hrusca? Trebuia sa ne mai chinuie acum si creatorul de piloti? De 3 ori? Ii indicam fostului puscarias traiectoria pe care i-am desenat-o si lui Mos Craciun: isi poate lua cartea si, cu talent, sa si-o indese acolo unde-i place mai mult. In buzunarul de la piept.
Imi cer scuze cu aceasta ocazie fata de vecinii de la nord prin nord-est. Nu i-am uitat. Se pare ca nici ei pe noi... Grupul lor de cercetatori, vadit sub influenta etnobotanicelor pe care tocmai le studiaza, anunta victorios sfarsitul de an si o noua ierarhie (nu va zic unde, va las sa ghiciti singuri). In ordinea numerelor de pe piloti si a punctajelor obtinute in urma sondarii opiniei publice avem urmatorul top al increderii si incredibilitatii: 1. Politie, 10%; 2. Jandarmerie, 5,14%; 3. Primar, 29,14%; 4. Viceprimar, 8,29%; 5. Biserica, 19,43%; 6. Justitie, 2,29%; 7. Altii, 17,43%; 8. nu ma intereseaza, 8,28%. Un top corect. Care este. Deci. La altii, oamenii s-au referit probabil la domnu Dan, Dani, Mihaela Radulescu, Mihaela Tatu, Mihaela Runceanu, Mihaela van der Schaar, Andreea si Andrei, Andreea si Stefan, Romica si Cornel. Nu stim exact daca cele 19 procente ale bisericii se impart in mod egal intre sfintii desenati pe pereti, patriarh, papa si Michael Jackson, da' oricum nu conteaza. Marile absente ale topului sunt Mos Craciun(aka Mos Berila - a se citi cu G), Isus, ET si Elodia. Dar ii gasiti pe feisbuc.
Si tot pe feisbuc il puteti gasi si pe Issei Sagawa. Cum adica cine e? E un fel de cuisinier, un chef, un Hanaya Yohei de la mama lui de-acasa. Pai cum e Bote in lumea pilotilor asa e Issei in lumea canibalilor. Za best from za best. Domnu asta si-a mancat o colega. Cum adica de ce? Pentru ca era prea frumoasa, logic. Cu ce fel de garnitura? Neinteresant, ce intrebare e asta? Important e ca omul scrie acum scenarii de film in Japonia. Nici nu vreau sa ma gandesc ce filme, dar mai mult ca sigur sunt filme pentru copii... Adica e logic ca Mos Craciun sa manance iepurasul de Paste cu masline si smantana, Alba ca Zapada piticii cu sos gorgonzola iar Scufita Rosie o ciulama de lup cu miere si ghimbir...
E o iarna dificila. Nu-mi ramane decat sa ma abandonez metafizic abisului si, tot ca Chirila, sa perorez paradigmatic: "Sunt ocupat. Te sun eu mai tarziu."
Imi cer scuze cu aceasta ocazie fata de vecinii de la nord prin nord-est. Nu i-am uitat. Se pare ca nici ei pe noi... Grupul lor de cercetatori, vadit sub influenta etnobotanicelor pe care tocmai le studiaza, anunta victorios sfarsitul de an si o noua ierarhie (nu va zic unde, va las sa ghiciti singuri). In ordinea numerelor de pe piloti si a punctajelor obtinute in urma sondarii opiniei publice avem urmatorul top al increderii si incredibilitatii: 1. Politie, 10%; 2. Jandarmerie, 5,14%; 3. Primar, 29,14%; 4. Viceprimar, 8,29%; 5. Biserica, 19,43%; 6. Justitie, 2,29%; 7. Altii, 17,43%; 8. nu ma intereseaza, 8,28%. Un top corect. Care este. Deci. La altii, oamenii s-au referit probabil la domnu Dan, Dani, Mihaela Radulescu, Mihaela Tatu, Mihaela Runceanu, Mihaela van der Schaar, Andreea si Andrei, Andreea si Stefan, Romica si Cornel. Nu stim exact daca cele 19 procente ale bisericii se impart in mod egal intre sfintii desenati pe pereti, patriarh, papa si Michael Jackson, da' oricum nu conteaza. Marile absente ale topului sunt Mos Craciun(aka Mos Berila - a se citi cu G), Isus, ET si Elodia. Dar ii gasiti pe feisbuc.
Si tot pe feisbuc il puteti gasi si pe Issei Sagawa. Cum adica cine e? E un fel de cuisinier, un chef, un Hanaya Yohei de la mama lui de-acasa. Pai cum e Bote in lumea pilotilor asa e Issei in lumea canibalilor. Za best from za best. Domnu asta si-a mancat o colega. Cum adica de ce? Pentru ca era prea frumoasa, logic. Cu ce fel de garnitura? Neinteresant, ce intrebare e asta? Important e ca omul scrie acum scenarii de film in Japonia. Nici nu vreau sa ma gandesc ce filme, dar mai mult ca sigur sunt filme pentru copii... Adica e logic ca Mos Craciun sa manance iepurasul de Paste cu masline si smantana, Alba ca Zapada piticii cu sos gorgonzola iar Scufita Rosie o ciulama de lup cu miere si ghimbir...
E o iarna dificila. Nu-mi ramane decat sa ma abandonez metafizic abisului si, tot ca Chirila, sa perorez paradigmatic: "Sunt ocupat. Te sun eu mai tarziu."
vineri, 10 decembrie 2010
Here cums Santa Claus!
Despre Mos Craciun se stiu multe, se spun multe. Unii vorbesc despre el ca si cum ar fi om, cu activitati umane, cu griji, necazuri, nevasta si copii. Munceste, doarme, mananca, scuipa, bea... (nu neaparat in ordinea asta). Oare ce face Black Peter in timpul liber? Se uita la OTV? Asculta manele? Face sudoku? Nu, nimic din ce am enumerat mai devreme. Cand nu citeste scrisori, Mikulas face filme porno! Da, da, ati auzit bine... Da la fizic, baga la pilaf, da la izmene, baga cuponu' in fabrica, il baga pe ala micu la serviciu, o da la cosor, o da in bijboc, trece Gibraltarul, aterizeaza in punct fix, duce pionierul la ecluza, duce busteanul la castor, forteaza intrarea in clopotnita si tot asa... Ca sa nu se plictiseste si sa nu se supere doamna Jessica Mary Claus ca-si neglijeaza indatoririle familiale. Asa ca, dragi copii, daca in seara magica mosul nu-si face aparitia, nu va faceti griji ca n-ati fost cuminti. E posibil sa fie retinut cu ceva filmari. Dar il puteti vedea in actiune: Fucking Santa Claus screwing slutty Xmas angels; Xmas whores giving blowjobs to Santa Claus; Big titted shemale comes and fucks Santa; Santa Claus is coming to fuck; Die Tocher vom Weihnachtsmann; Bad Santa fucks little Eve; I saw my mommy eating Santa Claus... Sunteti copii isteti, de aici mai departe va descurcati singuri.
Zilele trecute povesteam despre o papusa Barbie care costa numai 300.000 $ si despre ce s-ar fi putut face cu banii aia. Le-am mai gasit o utilizare, una nobila as putea spune: cu 300.000 de dolari am putea plati cautiunea lui Mos Craciun, arestat pe nedrept de politia din Delaware pentru pedofilie.
Si pentru ca ati fost cuminti, numai urari de bine de Craciun:
http://www.kardas.net/y08dec7.jpg
Zilele trecute povesteam despre o papusa Barbie care costa numai 300.000 $ si despre ce s-ar fi putut face cu banii aia. Le-am mai gasit o utilizare, una nobila as putea spune: cu 300.000 de dolari am putea plati cautiunea lui Mos Craciun, arestat pe nedrept de politia din Delaware pentru pedofilie.
Si pentru ca ati fost cuminti, numai urari de bine de Craciun:
http://www.kardas.net/y08dec7.jpg
joi, 9 decembrie 2010
De ce e Mos Craciun si cine? - partea II
Deci am aflat cam cum arata mos Craciun, ce mananca, ce bea, pe unde salasluieste si cu ce se deplaseaza. Astazi vom incerca sa vedem de ce si cine... Sau de cine si ce sau, pur si simplu, de. Precizari conceptuale.
Mosul este Santa Oji‑San pentru japonezi, Svaty Mikalas pentru polonezi, Sinterklaas pentru olandezi, Sheng Dan Lao Ren pentru chinezi, Joulupukki pentru finlandezi. Si, evident, Mos Gerila pentru nostalgici. E vecin de strada cu Jimmy Hoffa, Elvis, Elodia si, mai nou, cu Madalina Manole. Legenda celui cu barba, burta si aroma de horinca spune ca, fara acordul parintilor, Craciuneasa (a se identifica aici sotia sotului sau) o ia in gazduire pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. CNA-ul se autosesizeaza si ii aplica familiei Craciun o amenda in valuta, plus spaga de rigoare, in lei. Afland acest lucru, Craciun se infurie si ii taie mainile (Craciunesei nu CNA-ului), insa Maica Domnului i le lipeste la loc (Craciunesei nu CNA-ului). Stiind ca cand Picatura cand lipeste iti ramane si pe deste! - minunea il converteste pe Craciun la crestinism. Noul crestin aprinde un rug din trunchiuri de brad in batatura si se pune pe joc. Dupa joc, Craciun imparte daruri: lapte, cas, urda, smantana. Si fotografii cu Fuego, cu autograf. Cantecele de bucurie adresate de slugile lui Craciun s-au transformat in colinde. Si asa a fost inventat Stefan Hrusca, din ler, la ceas de seara. De-a lungul timpului, batranul cu barba a fost dotat cu spiridusi si reni. Spiridusii sunt in numar de sase si, surprinzator, fiecare are misiunea sa. Renii sunt mai multi si nu stim care e misiunea lor. Shinny Upatree este cel mai vechi prieten al lui Mos Craciun si cofondator al satului secret din Laponia, de a carui paza se ocupa Pepper Minstix. Alabaster Snowball este administratorul Listei celor Cuminti si Neastamparati, iar Sugarplum Mary este ajutorul sotiei lui Mos Craciun. Se spune ca Mos Craciun isi petrece anul in Laponia (pentru Japonia ii trebuia viza) impreuna cu ucenicii sai, iar cand se apropie Craciunul isi ia cadourile pentru cei care au fost cuminti de-a lungul anusului si porneste cu sania sa magica prin toata lumea. Wunorse Openslae a facut sania lui Mos Craciun si o intretine pentru performante uimitoare. Sania Mosului este trasa de 9 reni care, da, pot zbura: Rudolf, Vixen, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder si Prancer. Se spune ca renii ating viteze mai mari decat luminile pomului de Craciun. Deci daca mai anunta specialistii NASA ceva miscari dubioase in perioada asta stati linistiti, sunt renii mosului care se deplaseaza cu viteza luminii becurilor din brad!
In 1860, cotidianul american Harper’s Illustrated Weekly (un fel de Libertatea, Click, Can-Can) a publicat un desen al lui Santa Claus, imbracat intr‑un costum rosu, ornat cu nasturi negri si cu o curea din piele. Tot ei au publicat o fotografie cu Superman in timp ce-si tragea chilotii (marca Catalin Botezatu) peste pantaloni, si un filmulet (in editia on-line) cu iepurasul de Paste mergand vectorial pe cel putin 7 carari, dupa o secarica acidulata la bodega din colt. Ceva mai tarziu, in Italia, intr‑o emisiune televizata se demonstreaza stiintific inexistenta lui Babbo Natale, spre dezamagirea copiilor si indignarea parintilor. Si invers. Marele secret al adresei lui Mos Craciun a fost divulgat în 1927, la un post de radio finlandez, de catre Uncle Markus. El a declarat ca Mos Craciun locuieste in Muntii Korvatunturi, in tinutul Savukoski, la granita Finlandei cu Rusia. Politia se bucura si-i trimite sacul cu amenzi.
Revenim cu amanunte.
Daca ati fost cuminti, uitati ce va poate aduce mosul:
http://catavencu.ro/caricatura/mardale-mos-craciun-si-vibratorul
Mosul este Santa Oji‑San pentru japonezi, Svaty Mikalas pentru polonezi, Sinterklaas pentru olandezi, Sheng Dan Lao Ren pentru chinezi, Joulupukki pentru finlandezi. Si, evident, Mos Gerila pentru nostalgici. E vecin de strada cu Jimmy Hoffa, Elvis, Elodia si, mai nou, cu Madalina Manole. Legenda celui cu barba, burta si aroma de horinca spune ca, fara acordul parintilor, Craciuneasa (a se identifica aici sotia sotului sau) o ia in gazduire pe Fecioara Maria, oferindu-i adapost in grajd. CNA-ul se autosesizeaza si ii aplica familiei Craciun o amenda in valuta, plus spaga de rigoare, in lei. Afland acest lucru, Craciun se infurie si ii taie mainile (Craciunesei nu CNA-ului), insa Maica Domnului i le lipeste la loc (Craciunesei nu CNA-ului). Stiind ca cand Picatura cand lipeste iti ramane si pe deste! - minunea il converteste pe Craciun la crestinism. Noul crestin aprinde un rug din trunchiuri de brad in batatura si se pune pe joc. Dupa joc, Craciun imparte daruri: lapte, cas, urda, smantana. Si fotografii cu Fuego, cu autograf. Cantecele de bucurie adresate de slugile lui Craciun s-au transformat in colinde. Si asa a fost inventat Stefan Hrusca, din ler, la ceas de seara. De-a lungul timpului, batranul cu barba a fost dotat cu spiridusi si reni. Spiridusii sunt in numar de sase si, surprinzator, fiecare are misiunea sa. Renii sunt mai multi si nu stim care e misiunea lor. Shinny Upatree este cel mai vechi prieten al lui Mos Craciun si cofondator al satului secret din Laponia, de a carui paza se ocupa Pepper Minstix. Alabaster Snowball este administratorul Listei celor Cuminti si Neastamparati, iar Sugarplum Mary este ajutorul sotiei lui Mos Craciun. Se spune ca Mos Craciun isi petrece anul in Laponia (pentru Japonia ii trebuia viza) impreuna cu ucenicii sai, iar cand se apropie Craciunul isi ia cadourile pentru cei care au fost cuminti de-a lungul anusului si porneste cu sania sa magica prin toata lumea. Wunorse Openslae a facut sania lui Mos Craciun si o intretine pentru performante uimitoare. Sania Mosului este trasa de 9 reni care, da, pot zbura: Rudolf, Vixen, Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder si Prancer. Se spune ca renii ating viteze mai mari decat luminile pomului de Craciun. Deci daca mai anunta specialistii NASA ceva miscari dubioase in perioada asta stati linistiti, sunt renii mosului care se deplaseaza cu viteza luminii becurilor din brad!
In 1860, cotidianul american Harper’s Illustrated Weekly (un fel de Libertatea, Click, Can-Can) a publicat un desen al lui Santa Claus, imbracat intr‑un costum rosu, ornat cu nasturi negri si cu o curea din piele. Tot ei au publicat o fotografie cu Superman in timp ce-si tragea chilotii (marca Catalin Botezatu) peste pantaloni, si un filmulet (in editia on-line) cu iepurasul de Paste mergand vectorial pe cel putin 7 carari, dupa o secarica acidulata la bodega din colt. Ceva mai tarziu, in Italia, intr‑o emisiune televizata se demonstreaza stiintific inexistenta lui Babbo Natale, spre dezamagirea copiilor si indignarea parintilor. Si invers. Marele secret al adresei lui Mos Craciun a fost divulgat în 1927, la un post de radio finlandez, de catre Uncle Markus. El a declarat ca Mos Craciun locuieste in Muntii Korvatunturi, in tinutul Savukoski, la granita Finlandei cu Rusia. Politia se bucura si-i trimite sacul cu amenzi.
Revenim cu amanunte.
Daca ati fost cuminti, uitati ce va poate aduce mosul:
http://catavencu.ro/caricatura/mardale-mos-craciun-si-vibratorul
miercuri, 8 decembrie 2010
Cine e Mos Craciun si de ce? - partea I
Subliniez de la inceput, ca sa nu existe dubii: Mos Craciun exista! (doar n-are cont pe facebook degeaba, ce naiba...) Copilasii se bucura, il bombardeaza cu scrisori si-l pun in tot felul de situatii ingrate. Mosule, am fost cuminte si mi-as dori o papusa. O Barbie cu un colier cu diamant roz... Eftina. Numai 300.000 $. Cum sa strici bucuria bietei copile si sa-i zici ca, de exemplu, suma aia reprezinta vreo 23.500 de alocatii de stat pentru copii, sau salariul lunar pentru aprox 850 de medici rezidenti sau costurile de ilumiat al unei comune medii pe aproape 50 de ani... Nu poti strica magia Craciunului cu anomalii de astea. Ce ne-ar putea aduce mos Craciun? Pai sa vedem... O pitipoanca dezbracata (facebou.ro), promotii la credite si la depozite, un Porsche Kinderbob (cu talpici metalici, claxon si design nemtesc), niste electocasnice Bosch pentru bucatarie, in general cam tot ce vrea muschii lui, ca doar e Mos Craciun, nu mos Ion Roata!
Luna asta i-o dedicam lui Mos Craciun. Drept pentru care incepem cu inceputul: cine este dinstinsul domn cu barba, ce mananca, cu ce se ocupa? Spicuim din scrieri celebre:
- Cred că Moşul are aşa o burtă de mare pentru că bea foarte multă Coca-Cola;
- Moş Crăciun există şi vine fie din Laponia, fie de la Polul Nord. Mai mult stă la Polul Nord. El a fost prima dată un om, care apoi s-a hotărât să facă fapte bune. Darurile le fac spiriduşii. Tot ei umple şi sacul Moşului. Moşul merge tare. Dar nu exagerat. Moş Crăciun nu se vede;
- Moş Crăciun vine cu sania de la Polul Nord. Renii arată ca nişte capre dintr-alea de pădure, care aleargă prin zăpadă. Moşul, cred că mănâncă cartofi pai;
- Moş Crăciun vine din cer. Dumnezeu l-a făcut. El mănâncă cărniţă cu piureu;
- Moş Crăciun este gras, trăieşte la Polul Nord şi are şase reni. Cei care fac cadourile sunt renii, care apoi le iau şi le pun într-un săculeţ roşu. Renii se pregătesc de plecare. Moş Crăciun se pregăteşte şi el de plecare. Renii sunt puşi în hamuri, sacul este pus în sanie şi renii zboară deasupra cerurilor. Abia aştept să sosească şi la mine Moş Crăciun!;
- Moş Crăciun era de fapt un om care i-a tăiat mâinile soţiei sale şi atunci a fost pedepsit de Maica Domnului să aducă daruri la copii. Cred că atunci când a luat cuţitul la nevastă era puţin cam beat. El vine din ţara Laponia care e fixată pe Cercul Polar. Crăciun înseamnă şi sărbătoarea de Crăciun dar şi Moş Crăciun;
- Moş Crăciun este făcut de mama lui. Adică de elfi, care sunt de fapt nişte reni. Eu vreau să îmi aducă creioane, carioci şi o păpuşă Barbie. Cred că Moş Crăciun mănâncă cartofi prăjiţi şi carne de pui. Moş Crăciun face concurs în Laponia. Fuge cu ghetele şi se urcă pe munţi;
- Moşul arată cam aşa: are barbă albă, este îmbrăcat în costum roşu, are ochi căprui, are sac în spate tot de culoare roşie, are cisme maro, poartă o căciulă pe cap şi are cămaşă albă...
Deocamdata atat. Tragem linie sa vedem ce am invatat azi. Deci baiatul asta e dinamovist (dupa cum se imbraca), ii cam place sa soarba licori alcoolizate, e mandru posesor de burta, sanie cu servodirectie si 6 reni putere, ii cam place la McDonald's si e mai tare decat Hrusca si Chuck Norris. Povestea merge mai departe. Revenim cu amanunte.
Luna asta i-o dedicam lui Mos Craciun. Drept pentru care incepem cu inceputul: cine este dinstinsul domn cu barba, ce mananca, cu ce se ocupa? Spicuim din scrieri celebre:
- Cred că Moşul are aşa o burtă de mare pentru că bea foarte multă Coca-Cola;
- Moş Crăciun există şi vine fie din Laponia, fie de la Polul Nord. Mai mult stă la Polul Nord. El a fost prima dată un om, care apoi s-a hotărât să facă fapte bune. Darurile le fac spiriduşii. Tot ei umple şi sacul Moşului. Moşul merge tare. Dar nu exagerat. Moş Crăciun nu se vede;
- Moş Crăciun vine cu sania de la Polul Nord. Renii arată ca nişte capre dintr-alea de pădure, care aleargă prin zăpadă. Moşul, cred că mănâncă cartofi pai;
- Moş Crăciun vine din cer. Dumnezeu l-a făcut. El mănâncă cărniţă cu piureu;
- Moş Crăciun este gras, trăieşte la Polul Nord şi are şase reni. Cei care fac cadourile sunt renii, care apoi le iau şi le pun într-un săculeţ roşu. Renii se pregătesc de plecare. Moş Crăciun se pregăteşte şi el de plecare. Renii sunt puşi în hamuri, sacul este pus în sanie şi renii zboară deasupra cerurilor. Abia aştept să sosească şi la mine Moş Crăciun!;
- Moş Crăciun era de fapt un om care i-a tăiat mâinile soţiei sale şi atunci a fost pedepsit de Maica Domnului să aducă daruri la copii. Cred că atunci când a luat cuţitul la nevastă era puţin cam beat. El vine din ţara Laponia care e fixată pe Cercul Polar. Crăciun înseamnă şi sărbătoarea de Crăciun dar şi Moş Crăciun;
- Moş Crăciun este făcut de mama lui. Adică de elfi, care sunt de fapt nişte reni. Eu vreau să îmi aducă creioane, carioci şi o păpuşă Barbie. Cred că Moş Crăciun mănâncă cartofi prăjiţi şi carne de pui. Moş Crăciun face concurs în Laponia. Fuge cu ghetele şi se urcă pe munţi;
- Moşul arată cam aşa: are barbă albă, este îmbrăcat în costum roşu, are ochi căprui, are sac în spate tot de culoare roşie, are cisme maro, poartă o căciulă pe cap şi are cămaşă albă...
Deocamdata atat. Tragem linie sa vedem ce am invatat azi. Deci baiatul asta e dinamovist (dupa cum se imbraca), ii cam place sa soarba licori alcoolizate, e mandru posesor de burta, sanie cu servodirectie si 6 reni putere, ii cam place la McDonald's si e mai tare decat Hrusca si Chuck Norris. Povestea merge mai departe. Revenim cu amanunte.
vineri, 3 decembrie 2010
Miala bolnava
Din discutiile ultimelor zile am inteles un lucru clar: nu suntem limitati. Nu, noi tocmai am depasit si ultima frontiera. Adica stim si chestiuni despre care nu stim nimic. E bine asa, ca mai aveam putin si dadeam in depresie. Deci noi, spaima intelectuala a galaxiei suntem impartiti istoric si mental in moldoveni, ardeleni, olteni, banateni, dobrogeni, blonde, politisti, politai, militieni, evrei, tigani si alte variatiuni etno-profesionale fata de care imi cer scuze pentru excluziune. Problemele acestor grupasi difera de la insuficienta cornurilor si a laptelui, supradotarea salilor de sport, supracalificarea cadrelor didactice, competenta politicienilor, transparenta mediului de afaceri si aspectele dialecticii la Adorno si la Scoala de la Frankfurt. Punctul O al acestor framantari il constituie, ca si in cultura maghiara (da, cica au si ei!), boala de care sufera miala nebuna. Grupul cercetatorilor care insista sa-si pastreze anonimatul a studiat indelung problema si ne supune atentiei o serie de virgule de care, vrand-nevrand, trebuie sa tinem cont. Avem pentru inceput cadrul epic principal (locul dramei, tema marilor si a verilor primari sau a micului/a strainului, soborul pacurarilor si decizia nemotivata de a-l omori pe cel mic) apoi episodul testamentar (locul ingroparii, recuzita - fluier, trambita, tilinca, topor, lance, baltag, bota - si distroficul bocet), evident intr-un regim metric de 7/8 silabe. Se spune despre miala ca ar fi primul animal domesticit de om. Inca de pe vremea cand extraterestrii colonizau planeta si ridicau statui in Insula Pastelui sau faceau desene pe asfaltul Nazca. Despre colaborarea cu diversele agentii secrete de informatii, domestice sau din strainatate, nu se spune nimic. Cert e ca dupa ce poetul moare, miala da semne ca nu se simte prea bine. In cele din urma sucomba si nu mai ramane din ea decat valoarea culturala, o bucata de corn si doi dinti din fata. Daca n-ati inteles nimic, mergem mai departe. Ca sa fie bucla completa, categoriile etno-profesionale enumerate mai devreme si-au tot dat cu presupusul, de-a lungul timpului, in legatura cu boala si moartea mialei. Din framantarile lor launtrice s-a nascut acel "ceva" denumit de cercetatori banc. Analiza bancologica a ordonat, potrivit Goagal, urmatoarea ierarhie: bancuri cu olteni - 141.000.000 rezultate, bancuri cu moldoveni - 358.000 rezultate, bancuri cu ardeleni - 138.000 rezultate, blonde 268.000, politisti 334.000 (+ 25.500 politai + 50.500 militieni). Ma abtin de la orice comentariu suplimentar si-mi urez un sincer La multi ani de 3 decembrie!
joi, 2 decembrie 2010
Ochila
Ce e intre 1 si 3 decembrie? Adica intre Ziua internationala anti-SIDA, ziua independentei in Islanda sau ziua lui Platon Pardau, pe de o parte si Ziua internationala a handicapatilor (sau a persoanelor cu handicap, cum vreti) sau ziua lui Nicollo Amati, pe alta parte. Ati fi tentati sa spuneti ca e Ziua Laosului, Ziua internationala pentru abolirea sclaviei sau ziua lui Otto Dix, stiu. Si eu am facut la fel. E aproape bine. Aproape. Intre 1 si 3 decembrie e 2 decembrie! Ce are special ziua asta? Pai pe 2 decembrie, dar numai anul asta, NASA se pregateste sa faca o noua declaratie bomba. Deci dupa ce ne-a dat lumea peste cap cu gaura aia neagra care s-ar putea nici sa nu existe, acum iar au de zis ceva. Ce fac, vin cu completari? Au uitat sa zica ceva si si-au adus aminte acu? Adica cum ar veni, luna trecuta, cu o zi inainte sa ies cu Ioana cu bicicleta in parc, mare taraboi, mare, haos, isterie, lumea pariaza, asteapta si... soc! O gaura neagra. Bravo, ma! Pai noi aveam niste pariuri - ET, Isus... Rusine! Astazi, Razboiu' stelilor - intoarcearea lui Gheorghe Jedi, partea a doua, reeditata, in direct la TV: NASA anunta o conferinta de presa in care va prezenta o descoperire importanta in domeniul astrobiologiei, care va avea "un impact major asupra programelor de cautare a dovezilor referitoare la existenta vietii extraterestre". Salut si eu aparitia noului motor de cautare Google alien dar, chiar era nevoie de o conferinta de presa? Va zic eu despre ce e vorba, ca sa nu stati anesteziati pana la ora stelara 21.00: nu s-a descoperit nici un fel de viata extraterestra. Era Andra lu' Maruta, insarcinata in 6 luni, la Dansez pentru tine! Rog colegii de la NASA sa recalculeze azimutul ochelarilor stelari, ca altfel baga spaima in populatie. Ii anunt de pe acum ca si Daniela Gyorfi e insarcinata, Catalin Botezatu, contrar asteptarilor, nu poate face copii iar rotundul ala luminos pe care-l vedem noi aproape in fiecare noapte e Luna. Deci inca n-avem viata extraterestra! Dar avem conferinte de presa. Si cum mintea nebunului e mereu hodinita, cercetatorii de la Lungesti-Maciuca (Valcea) nu mai pot pastra tacerea si socheaza cu o noua teorie: Universul ar fi existat si inainte de Big-Bang! Da da, ati auzit bine. Ar! Ca sa nu stea degeaba, colegii de la Institutul de Cercetare Belesti (Arges) vin cu o veste buna pentru cititoarele care ne asculta: lungimea degetului aratator este invers proportionala cu riscul de a dezvolta cancer la prostata! Dormiti bine, nu-i asa?
miercuri, 1 decembrie 2010
Logica lui decembrie 1
De ziua asta sarbatorita eu am avut niste dileme de-a dreptul tampite. Sub imbold descartesian ma trezesc perorand: ma urinez, deci cuget. cuget, deci ma pis! Si cum ma simteam eu asa expert in domeniu, pac, dau peste ultima gaselnita in materie de istetime involuntara, o drama ce zguduie orgoliile cugetatorilor moderni. Ieri, cu o zi inainte de sarbatoarea Zilei internationale anti SIDA, grupul brunet al cercetatorilor cu origini indo-africane prezinta spre dezbatere urmatoarea problema: daca ROM ≠ TIGAN si TIGAN = ROB, atunci ROM ≠ TIGAN. Care este! Clar! Grupul nostru de cercetatori (adica eu si cu prietenul meu imaginar) isi mangaie mustata de sub nasul fixat fix intre ochiul stang si cel drept. Si ca sa se stropeasca putin pe ei insine va prezinta in continuare episodul pilot al acestui paradox. Vom nota multimea tuturor multimilor care nu se contin ca element cu R si o vom numi, nu stim de ce, multimea Russell. Pentru R avem doar doua posibilitati: sa se contina sau sa nu se contina ca element. Dar daca R este in multimea R atunci, tinand cont de modul in care a fost definita multimea R, rezulta ca R nu este in multimea R. Ceea ce este cam contradictie. Daca R nu este in multimea R, tinand cont de acelasi mod de definire a multimii R, atunci R este in multimea R, ceea ce iar da cu virgula. Hmm... Deci daca formam o multime a tiganilor romi care nu se contin ca element ce se intampla? Se omite prin excluziune si dispare? Sau o sa patim ca olteanul care, ajungand la zoo si vazand girafa pentru prima oara se mira epistemic: animalul asta nu exista...
marți, 30 noiembrie 2010
Visuri erotice
Apdeit: PCRM 39,3%, PLDM 29,4%, PDM 12,7%, PL 10% iar de restul, eugenii... Mda, deci vine iarna. Ca si cum asta n-ar fi reiesit suficient de clar din rezultatele alegerilor, baietii de la meteo anunta cod galben de ninsori si viscol in Moldova, Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Batuti de vant si manati de soarta, sau invers, patru cetateni de dincolo de Prut sunt retinuti de politia de frontiera. In Botosani. In timp ce incercau sa treaca. Si pentru ca nu puteau merge pe apa, ca Isus, s-au gandit sa treaca Prutul inot. Ca cica s-au saturat de iarna si vroiau sa ajunga in Uniunea Europeana. Bun, inteleg dar, totusi, de ce in Botosani? HI-Q noi in Dorohoi, parca asa canta cantecul... Daca tot vroiau UE puteau alege ceva mai de la sud, Cumpana de exemplu. Poate s-ar fi simtit mai bine acolo, ca-i aerul mai culturalizat, mai pe gustul lor. Batuti la ureche de aerul cald ce vine din Turcia si vadit afectati de alternanta flux-reflux, megiesii din Cumpana se inscriu la Oscar, punand la punct 3 scenarii de vis: o mama isi forteaza baiatul (6 ani) sa intretina relatii sexuale cu ea, in timp ce concubinul filmeaza; tatal vitreg o ajuta pe fiica (12 ani) lu' nevasta-sa sa intre in randul lumii (probabil ca sa nu mai stea cu grija); vecina isi violeaza vecinul - vecina are 12 ani, vecinul 6. Oare cum o fi sa fii baietel de 6 ani in Cumpana? Si-mi vin in minte, repetat si obsesiv, cuvintele lui Marius: Pai io-s bun, ma! Asa o fi... Lasam satul porno sa se autopopuleze, ca doar mama prostilor e mereu gravida, ne intoarcem la cei 4 campioni la inot din tara vecina si incepem sa ne miram extatic. De ce ar veni cineva sa urmeze visul romanesc? Si ca sa nu va chinuiti prea tare neuronii acum inainte de ziua nationala, nici sa va uitati stramb la mine intrebandu liniuta ma care e visul romanesc, va zic eu. Intram frumos pe visulromanesc.ro si spicuim. Visul romanesc s-ar referi la democratie, revenirea la statutul de regat, desteptare, sa nu mai fim lenesi, gasirea masterului de care ai nevoie (recunosc ca prima oara am citit mester si chiar am fost dezamagit sa constat ca domnisoara nu cauta instalator ci vroia sa mearga la scoala...), libertate, stop muzicii "popcorn", o tara in care oamenii inteleg in loc sa judece (probabil dupa principiul multi, dar prosti)... Visul romanesc e plictisitor. Nu ma mai chinui cu lectura, va las pe voi sa va chinuiti. Oricum maine vom vedea la tv, in direct, exclusiv si cu dedicatie care e visul romanesc. Si dupa vorba celebra a stramosilor nostri daci, nicaieri nu-i ca acasa da' mai bine-i la hotel, va urez si eu un 1 decembrie!
luni, 29 noiembrie 2010
Sut in gol
Buna zi! Zi Buna alegatorilor cu simtul raspunderii, fratilor nostri din alta mama si tata vitreg. Adica trepadusilor ce populeaza partea stanga a Prutului, o aputa ce uda granita noastra estica. Prietenii nostri de la vest de Rusia au fost ieri, ca tot a fost duminica, la vot - desi si bisericile erau deschise. Si cum constiinta etno-agrara urla in ei ca lupu la luna plina, au votat. 40,5% cu comunistii... Adica daca tot exista, de ce sa nu-i voteze? Nemaiavand acum in cine sa arunce cu piatra cubica si nici de ce, dragii nostri frati-vecini, poeti si cantautori innascuti nu vor mai avea de-acum decat sa faca copii, la fel de isteti ca ei, ca de viitorul tarii s-au preocupat deja. Nu despre calitatile elective ale fostilor viitori romani vreau sa vorbesc ci despre calitatile lor imaginative iesite din comun. Astazi avem in meniu numele... Parinti cu o bogatie spirituala iesita din comun, votantii de ieri, pe langa drept de vot au si dreptul de a pune nume. Nu imi permit sa presupun ce anume ii mana in alegerea acestora, dau doar exemple: Tarancuta, Romanita, Dumbravita, Dragostina, Craita, Dulciana, Revelino, Miralino si, evident, Gabriel Nicolae La-Falaise. Etnicii lor romi sunt mai lipsiti de imaginatie decat etnicii nostri cu colorit natural innegrit. Au doar niste Vaiva, Nelson, un Ion al IV-lea si un, nu comentam, Coiu. Ai nostri au ceva mai multa imaginatie, probabil datorita experientei europene mai bogate: Facultatea, Stralucirea, Cosmos, Cometa, Pardaian, Mercedesa, Florida, Bruzli, Neasteptata, Elvis, Panseluta, Paracetamol... Cum sa nu te umpli de lacrimi cand auzi pe strada Motorino, hai fa ca vine troleu'! Deci ai nostri sunt mai rromi decat ai lor... 1-0 pentru dreapta Prutului. Vecinii iau atitudine si vin cu principiul decentei: Cristine, Marii, Elene, Tatiane, Anastasii, Ioni, Andrei, Igori, Serghei, Dumitri... Neinteresant. Ai nostri raspund in lehamite cu nume de familie: Buca, Flocea, Pasarica, Laba, Sulica, Muia, Bucila, Pipi, Regulatu, Pizdelea, Mortu, Blegu, Jegu, Gainat, Gunoi. 2-0 pentru dreapta Prutului. Stanga plange si-si smulge parul de necaz. Parul de pe piept. Analizeaza, dezbat, discuta, hotarasc. Viata e nedreapta iar ei sunt neajutorati... Anunta: noi am votat comunistii! Voi? Dreapta rade si anunta: si noi! 3-0 pentru cei cu drept de vot, nume frumoase si drept de plimbare in voie prin Europa...
joi, 25 noiembrie 2010
Ora de geografie
Buna ziua si bine va-m gasit. Astazi, la ora de geografie v-om discuta despre agricultura. La finalul orei v-eti avea lucrare de control, deci atentie maxima, ochii l-a tabla si mainile l-a spate.
Astazi avem spre studiu un oras mic dar plin de oameni ambitiosi. Prin munca, multa munca, multa, multa munca sau multa pur si simplu, acesti cetateni ce locuiesc orasul in care traiesc au reusit sa ajunga l-a un nivel usor de invidiat. Nu greu. Usor de invidiat. Inca nu ma-m decis cine e personajul principal al povestii noastre, omul sau locul... Omul sfinteste locul, dar daca n-ar fi locul omul n-ar mai avea ce sfinti. Adica e ca oul cu gaina. Vom vorbi totusi despre oameni, despre acesti mandri fii ai tatilor lor, oameni simpli, muncitori, cateodata exagerat de muncitori. Sunt romani vrednici si darzi, bine construiti fizic, barbati falnici si femei frumoase, primitori, cinstiti si cu pofta de mancare. Incearca si ei sa se dezvolte financiar, sa ridice constructii faimoase si sa dea stralucire orasului in care traiesc, impreuna cu ei insisi, de atata amar de vreme. Dar ce faci daca locuiesti in partea de sud-est a judetului, pe drumul national 54 A, de exemplu? Pai te apuci, da exact, de agricultura. Si in principal te preocupi de bostane si palagenii, aspect care te va transforma intr-un adevarat competitor in goana acerba dupa bani. Foaie verde de-avrameasa / ah ce dor imi e de-acasa... Tinand cont de faptul ca enoriasii astia sunt exagerat de harnici, sezonul agricol incepe in decembrie. Insamantare, repicare, recoltare... Evident, la prima recoltare pretul este pe masura efortului (exagerat de harnici=exagerat de scump) apoi scade treptat datorita unora care, presati de cheltuieli, se descurajeaza si scad pretul. N-ai ce face, domnule, n-ai cu cine...
Falnicii cetateni ce populeaza acest loc deosebit ofera spre vanzare cetatenilor care populeaza alte locuri deosebite dar nu chiar asa deosebit ca al lor urmatoarele produse: LEDY F1, CRISBY F1, RED COMET, RED STAR, FARAO F1, EUREKA F1, niste RIO GRANDE si niste BALCAN. Pune-ti jos telefoanele si nu suna-ti la 112. Nu-s etnobotanice, nici substante radioactive. Sunt doar pepeni si rosii. Da, stiu ca deja vreti sa va mutati acolo asa ca n-o mai lungim: latitudine 43.8, longitudine 24.0833. Pentru alte detalii si iluminari accesati www.dabuleni.go.ro.
(Daca va ganditi sa plecati acum ma vad dator sa va dau o veste proasta: in proportie de 90% Hara si HI-Q vor canta de revelion in Botosani. Imi pare rau!)
Astazi avem spre studiu un oras mic dar plin de oameni ambitiosi. Prin munca, multa munca, multa, multa munca sau multa pur si simplu, acesti cetateni ce locuiesc orasul in care traiesc au reusit sa ajunga l-a un nivel usor de invidiat. Nu greu. Usor de invidiat. Inca nu ma-m decis cine e personajul principal al povestii noastre, omul sau locul... Omul sfinteste locul, dar daca n-ar fi locul omul n-ar mai avea ce sfinti. Adica e ca oul cu gaina. Vom vorbi totusi despre oameni, despre acesti mandri fii ai tatilor lor, oameni simpli, muncitori, cateodata exagerat de muncitori. Sunt romani vrednici si darzi, bine construiti fizic, barbati falnici si femei frumoase, primitori, cinstiti si cu pofta de mancare. Incearca si ei sa se dezvolte financiar, sa ridice constructii faimoase si sa dea stralucire orasului in care traiesc, impreuna cu ei insisi, de atata amar de vreme. Dar ce faci daca locuiesti in partea de sud-est a judetului, pe drumul national 54 A, de exemplu? Pai te apuci, da exact, de agricultura. Si in principal te preocupi de bostane si palagenii, aspect care te va transforma intr-un adevarat competitor in goana acerba dupa bani. Foaie verde de-avrameasa / ah ce dor imi e de-acasa... Tinand cont de faptul ca enoriasii astia sunt exagerat de harnici, sezonul agricol incepe in decembrie. Insamantare, repicare, recoltare... Evident, la prima recoltare pretul este pe masura efortului (exagerat de harnici=exagerat de scump) apoi scade treptat datorita unora care, presati de cheltuieli, se descurajeaza si scad pretul. N-ai ce face, domnule, n-ai cu cine...
Falnicii cetateni ce populeaza acest loc deosebit ofera spre vanzare cetatenilor care populeaza alte locuri deosebite dar nu chiar asa deosebit ca al lor urmatoarele produse: LEDY F1, CRISBY F1, RED COMET, RED STAR, FARAO F1, EUREKA F1, niste RIO GRANDE si niste BALCAN. Pune-ti jos telefoanele si nu suna-ti la 112. Nu-s etnobotanice, nici substante radioactive. Sunt doar pepeni si rosii. Da, stiu ca deja vreti sa va mutati acolo asa ca n-o mai lungim: latitudine 43.8, longitudine 24.0833. Pentru alte detalii si iluminari accesati www.dabuleni.go.ro.
(Daca va ganditi sa plecati acum ma vad dator sa va dau o veste proasta: in proportie de 90% Hara si HI-Q vor canta de revelion in Botosani. Imi pare rau!)
marți, 23 noiembrie 2010
Consecinte!
Ce se intampla cand pleci sa vizitezi tinuturile Mioritei? Pai, ca si cum plecatul in sine n-ar fi suficient, surprizele se tin de tine ca scaiul de magar si te intorci mut de uimire, cu o gura cascata ca cascada Putnei si-ti vine sa-ti dai palme, dar numai perechi. Grupul cercetatorilor format din mine si prietenul meu imaginar s-a intors acasa. Salutam! Ca sa delimitam spatial plimbarea trebuie sa fac urmatoarele precizari: Moldova in care am fost eu nu e aia a lui Creanga, ci aia a Vrancioaiei si a Mioritei, poate va amintiti povestile... Traseul: Sibiu-Repedea, cu cazare in Panciu 3 nopti, eftin. Ei, cum adica unde e Sibiul? E la 15 km de Orlat, ce naiba! Pentru Repedea si Panciu nu intru in amanunte, ca doar n-o fi goagalu mai istet decat voi... Acum tineti-va bine... Zona asta de Romaniei, pe care o vom numi generic Tara Vrancei, e locuita! Da, ati auzit bine. E locuita! Si ce oameni... Ca sa ajungi insa acolo, sa vezi simplitatea la ea acasa, trebuie sa treci prin Hunguria. Hunguria e o zona care se intinde de prin preajma Brasovului pana prin preajma Onestiului. (Onestiul il stiti! E fostul Gheorghe Gheorghiu Dej, oras de bastina al Cristinei Spatar, citimitirul tineretilor lui Dan). Ei, tot galopand pe drumul asta extraordinar de mirific, minunat si fantasmagoric, treci la un moment dat prin Bretcu, sau Bereck - ca sa ma inteleaga si prescolarii. Bereck asta se poate mandri cu multe lucruri. In primul rand, ca sa muriti de ciuda, in Bretcu s-a gasit un topor de piatra apartinand culturii Cotofeni. Tot prin zona mai gasim un castru roman de prin 102, vreo 3 biserici, mai noi, doua statui la brat - Gabor Aron si Mihai Viteazu (naiba stie ce au de impartit secuiul cu voda, sau cu satul, dar presupun ca legendele locului graieste de la ele insiva) si, evident, sala de sport de la scoala Comenius, cu teren de fotbal si vestiare incluse, probabil un vestigiu al culturii Nastase. Un sat plin de semnificatii. Singurul neajuns e ca-i fix pe drumul catre Moldova! Buun... Acu ar trebui sa va spun ce se intampla in Repedea, ca stiu ca va roadeti unghiile de curiozitate. In Repedea nu se intampla nimic. Nu s-au descoperit topoare, arcuri sau matrite de pe vremea dacilor, nici tractoare din neolitic, nici macar o sapa de pe vremea vreunei culturi, de pe vremea culturii de rapita de dinainte de '89, de exemplu. N-au statui, n-au sala de sport, n-au Digi, n-au pod portocaliu (ca la Orlat) dar au o biserica veche si inca o gluma proasta cu termopane, un popa cu juma de norma si din ce in ce mai putini enoriasi. Lumea imbatraneste, locurile se schimba, vin oameni in vizita, pleaca oamenii din vizita... Se mai darama cate o casa, mai apare cate o biserica, se mai injura, se mai rade... Ca la tara. In batatura lui, omu' face ce vrea! Daca vrea sa-si bage degetu-n nas, si-l baga, daca-l mananca sub coada, se scarpina. Tot satul insa e plin de cumetri si cumetre, bucatarese si oameni care te cunosc, de cand erai mic. Dar nu dupa nume, ca numele sunt supraevaluate. Nu, acolo esti doar fiul lui X, nepotul lui X sau, evident, cumatrul lui. Se face putina politica, se aduc osanale conducerii tarii, se injura putin tineretul. Acolo se poarta pantofii cu toc cu sosete flausate, asortati cu un batic ultima fita de catwalk. N-ai cum sa nu iubesti o Zamfirita, o Zoita, o Sonita, o Paunita... Sunt personaje pitoresti, sunt neveste, mame, bunici, cumetre. Iar barbatii lor, tati, bunici, cumetri, cu porecle de ti se stramba falcile de ras, fac ce au invatat din mosi-stramosi: beau! (nu, nu e cum va ganditi voi, frantuzescul beau ci romanescul a bea, care este!). Fiecare gest e fascinant, fiecare vorba e plina de intelepciune, poti vedea, atinge si mirosi leaganul traditiilor, matricea definitorie. Eu, fiu si nepot, am crescut acolo unde pastea Miorita inainte s-o prinda nea Alecu. Dar oricat de multe as spune despre zona aia, nimic nu se compara cu o vizita la fata locului, cu ghid bastinas... Deci, drum bun si bucurati-va de Planeta Moldova. S-aveti totusi grija la consecinte...
vineri, 19 noiembrie 2010
Pe scurt
Pe scurt treaba arata cam asa: de cand cu gaura neagra, toata lumea mi-e data peste cap. Marti am crezut ca-i vineri. Toata ziua. Miercuri am crezut ca-i joi. Joi nu m-a mai interesat nimic, azi e vineri. Adica as putea sa zic ca-s aproape sigur ca e vineri, da' poti baga mana-n foc? Oricum, stiu sigur ca-s pe drum... Cu ocazia asta transmitem salutari matinale din Brasov. Cam racorica da na, vorba lu' al de sus, iarna nu-i ca vara... Acu vreo 500 de ani, pe vremea cand Stefanut batea cu capastrul in poarta cetatii si mama-sa se facea ca n-aude, un alt domn cu simtul raspunderii dar care statea cam prost cu orientarea pleaca spre India si descopera, da, Puerto Rico. Chiar azi. Si cum tot e zi de aniversare, nu ma pot abtine: in 1929, tot intr-un noiembrie 19, se pun bazele Uniunii Internationale a Teatrelor de Marionete. Urma criza economica si, daca tot e criza, sa fie si circ... Asemeni lui Columb, m-am pus si eu pe drum. Am inceput excursia de documentare in Moldova natala. Rezultatele saptamana viitoare, cand ma intorc. Sper sa gasesc repede casa ca la cate modificari spatio-temporale au fost saptamana asta nu m-as mira sa ma trezesc in Bucuresti. Sau sa gasesc blocul alor mei pe undeva prin Cismigiu. Sau pe malul Dunarii. Sau pe undeva prin Darabani (asta ca sa nu zica baietii din nord - salutam! - ca-i ignor). Deci luam fraiele murgului in mana si ne pregatim de drum. Revenim cu amanunte. Ura!
joi, 18 noiembrie 2010
No...
Ce faci cand nu stii ce sa faci? Pai te gandesti la ce-ai putea face. Si intri sa te dezmortesti putin cu noutatile din nordul tarii pentru ca oamenii aia sunt vigilenti, nu le scapa nimic. Razboiul stelelor continua... Dupa ce am scapat de amenintarea fantomei cu gaura neagra, prietenii nostri din Dorohoi (salutam!) anunta: la noapte, invazie de oaspeti spatiali! Marti seara, pe la 22.30 ora Romaniei, un corp ceresc zbura cam cum vroiau muschii lui, la numai 265.000 de kilometri de Luna. Radarul l-a surprins cu 12 km/s. Amenda, puncte de penalizare, apoi a fost lasat sa treaca. Puiul asta de asteroid doar a precedat invazia din aceasta noapte. Deci, pentru cei care nu se tem de intuneric si au suficient de multe haine in dulap, anuntam: la noapte avem ploaie de stele! Uraaa... Tot in Dorohoi apar divergente intre Crucea rosie! Cum adica "intre"? Deci nu in Crucea Rosie, nu intre Crucea Rosie si Stefan cel Mare ci, pur si simplu, intre... Bravo zgubiliticilor. Sa vedem acum cum le rezolvati! La cel mai asteptat eveniment al anului, Balul bobocilor stagiunea 2010-2011, titlul de miss boboc merge la liceul de arta iar mister boboc la colegiul Eminescu. Elevii merg bineinteles la bodega de langa, la o etnobotanica si-un rachiu, ca vine iarna si previziunile nu-s tocmai imbucuratoare. Si daca ieri vorbeam de o mama strabunica, colegii din Botosani (salutam!) ne arata ca se poate si altfel: miss boboc de la Elie Radu are un bebe acasa. Unu mic, ca si ea, ca doar e numai in clasa a IX-a draga si scumpa de ea. Despre tata nu se spune nimic dar suntem siguri ca exista. Ultima oara cand am verificat, din flori nu se puteau face copii... Printul manelelor botosanene (nu radeti!), rapsodul Sebyano, da lovitura: compune imnul FC Botosani, un imn despre care gurile rele spun ca ar fi mult peste imnul Rapidului, chiar daca deocamdata e neoficial. Si cica si peste al Stelei. Urmeaza barajul cu Liverpool-ul... Asa, mirobolantule, rupe-le fasul! Si ca sa nu credeti ca in Botosani soarele rasare din vest sau sa traiti cu impresia ca e vreun sat din care si cainii au plecat, politia comunitara lupta de zor cu infractionalitatea, spre linistea, bucuria si mandria locuitorilor acestei urbe (pe care ii putem numi, cu incredere, botosaneni). Comunitarii au reusit imposibilul: sa prinda si sa amendeze singura prostituata din zona. Oficial, raportul politiei comunitare arata cam asa: in 2009 a fost data o amenda pentru practicarea prostitutiei, in 2010, perioada ianuarie-septembrie, o amenda. Cred ca-i tare aiurea sa n-ai concurenta... Plus ca nu stiu ce fac tiristii cand ajung in Botosani... Oare stau la coada? Exista o lista cu programari? E trist... Parasim nordul tarii framantati epistemic de sondajul dorohoienilor. Au oare copiii prea multe drepturi?
Sic transit gloria mundi... Trecem deci muntii, ca Gloria si ne intoarcem acasa. Aici avem cer innorat si vreo 12 grade - noi si grasa de Cotnari. (La noapte voi sta cu ochii tinta-n cer ca-s curios daca stam sub acelasi cer cu colegii din nord) Ne pregatim de plecat in excursie de documentare in Moldova, ii mai spunem un La multi ani sarbatoritei de ieri (sa ne ramai la fel de frumoasa!) iar Ioanei ii transmitem ca ne va lipsi mult si ne va fi dor de ea. Lui Bote ii uram sedere placuta in Sibiu si-i promitem ca ne vom bucura cand va pleca. Recenzorilor care vor incepe recensamantul agricol le sugeram sa nu bata chiar la fiecare usa. Eu, de exemplu, n-am in casa oi si nici 5 hectare de teren arabil... No!
miercuri, 17 noiembrie 2010
Mama lui Stefan cel Mare
Astazi goagalu mi-a dat cu tigaia-n cap. Niste cineva s-a gandit sa inventeze google translate si nu numai sa-l inventeze, ci sa-l si puna la punct. Intru si eu mandru ca fac o fapta buna, scriu mama lui Stefan cel Mare si, enervant, goagalu imi traduce corect. Stop. Pai mai baieti, cand ati lansat programul, traducerea suna cam asa: Stephen his mother at sea. Corect... Alo, pokemonilor, voi chiar v-ati apucat de treburi serioase? Eram aproape de dezamagirea maxima cand, atins de gratie, mi-am dat seama ca pe Nicolae Guta l-au tradus cum trebuie! Respect! Bun, ne intoarcem la miorita noastra... Acum vreo 500 de ani Stefan cel Mare era domnitorul Moldovei. Mama lui Stefan cel Mare era, evident, mama-sa. Legenda spune ca intr-o seara frumoasa cum numai in nordul Moldovei iti poate fi dat sa vezi, doua femei stateau si crosetau goblenuri. Nora isi anunta soacra ca a citit la horoscop ca la ceas de seara se lasa cu vizita si, eventual, asternut. Mama soacra se incrunta. Miezul noptii. La usa stabilimentului se aude un ciocanit firav. Cine e? Stefanut, doamna, am venit sa-mi dau calul la apa! Nevasta sare, sare si mama-soacra. Legenda prezinta varianta cosmetizata prin care a lui Stefan mama ii explica in cuvinte foarte simple ca nu poate duce pionierul la ecluza. Lu’ asta micu’ ii sare tandara, prinde niste turci si-i executa mortal. End of story. Ce am invatat astazi copii? Iar copiii, ca Bula in banc, raspund in cor, de-ti creste inima de bucurie la cat de scumpi sunt: am invatat ca vaca ne da teme!
Nu despre mama lui Stefan cel Mare vroiam sa vorbesc azi, ci de o alta mama, mama lu’ Eliza Maria Bogdana. O vom numi, pentru inceput, doamna X. Ei bine, doamna X, cu un ascutit simt civic, ne inventeaza niste povesti halucinante, de nu ne mai ajunge hartia igienica sa ne stergem. La ochi. Casatorita de la 20 de ani, ramane insarcinata. Din varii motive, doamna X este sfatuita sa intrerupa sarcina. Pe vremea aia avoturile inca nu erau premiate! Distinsa doamna asculta sfatul medicilor. Distinsul domn numit si sot o paraseste. Doamna se adanceste in munca... Ba da! Reformulam. Tanara apetisanta dar cam dusa cu pluta din Craiova la Bucuresti cunoaste un tanar cu simtul raspunderii. Tanarul forteaza intrarea in clopotnita, duce busteanul la castor iar tanara urmeaza sa fie inaintata la rangul de mama. Cei doi, spre mandria partidului, intemeiaza inca o celula de baza a societatii. De buna voie si nesiliti de nimeni. Apoi ea executa o intrerupere de sarcina. El o diviziune celulara. Simplu! Ea se adanceste in munca si, pe la 66 de ani, primeste un cadou. Trei zigoti cu sperma si un ovul! (ce, voi n-ati primit asa ceva niciodata?) Bucuroasa, doamna X isi baga cadoul... undeva si ramane insarcinata cu tripleti. Scurtam povestea ca e trista. La 67 de ani mumia noastra intra in cartea recordurilor (chiar daca pentru o perioada scurta) ca fiind cea mai batrana femeie care naste. Fiica, Eliza, devine fara voia ei prima fetita cu o mama strabunica. Eliza va implini in ianuarie 6 ani. Ii dorim multa sanatate! Pe partea cealalta, mama fetitei cu mama strabunica se gandeste ca ar putea sa-i faca un fratior... Da-i, Doamne, minte, ca de luat se pare ca i-ai luat-o pe toata! Ei nu-i mai dorim nimic...
marți, 16 noiembrie 2010
Razboiul stelelor
Soc total, lumea sta cu sufletul la gura si ochii tinta in televizor. NASA anunta ieri ca pe la 7 jumate, seara, ora Romaniei, va face declaratii in legatura cu obiectul exceptional descoperit in spatiu. Omul simplu isi ia doua pungi de seminte si un bidon de cola, se aseaza in fata televizorului si asteapta. Incep speculatiile... Ce-o fi? Dupa ce se epuizeaza repede variantele defecte (poate e Elodia, bunul simt al lui Boc, umbra lui Mircea, Dinamo in Champions League) raman doua alternative viabile: Iisus sau ET. Cand am primit eu informatia scorul era de 5-2 in favoarea lui ET. NASA anunta, cercetatorii romani explica: era doar o gaura neagra, dar nu orice gaura ci o gaura tanara, de vreo 30 de ani, aviz celor interesati. Gaura neagra este ramasita supernovei SN 1979C si este situata in galaxia M100, la aproximativ 50 de milioane de ani lumina de Pamant. Ooo, da, stiu unde e, cred ca o sa dau o fuga dupa ce termin aici... Sunt tare curios ce inseamna aproximativ 50 de milioane de ani lumina. Adica e ca Sibiul fata de Orlat, sau cum? Grupul de astrofizicieni, metafizicieni, tetrafizicieni, etnofizicieni, biofizicieni sau fizicieni pur si simplu se declara fascinati de problema. Atat... Pai si raspunsuri, explicatii cine da? Mama?.. In meciul dintre Iisus si ET nu castiga nimeni, ca nu s-au prezentat la eveniment (sau or fi disparut in gaura?!)... Chewbacca, Obi-Wan si Yoda il trimit pe tanarul Skywalker la somn, ii arata semnul prezidential lu’ ala negru, cu masca, apoi dau sa plece in alta galaxie ca aici devenea plictisitor. Ia bagati-va voi gaura neagra in aia maro sa vedem, cine castiga?! Trupetii manuitori de lanterne verzi mai zabovesc totusi... Conflagratia stelara continua. Mihaela Radulescu se razboieste cu Andreea Marin, pentru rolul principal in „Backing vocals with or without Fane”. Mama Natura ii tine piept, la propriu, Sanzianei Buruiana. Sau Buruienii Sanziana pentru cei pentru care inca mai conteaza topica. Sanii castiga. Marean care este Vanghelie castiga in razboiul cu limba romana. Limba romana se vede nevoita sa se recunoasca invinsa si sa-l paraseasca pe cel care este. Bucurestenii este in delir. Odiseea spatiala se muta pe planeta Moldova. Ca e mai ospitalieri baietii astia decat altii. De-atata hospitalitate niste gazde isi bat oaspetii de-i asculta cu urechea. Cortina cade, ochi in lacrimi, orgolii zdruncinate, promisiuni de razbunare. CS Microbuzul Botosani – Gloria Frumusica, 6-3. Rusinos. Se asteapta returul. Alte rezultate: Real Hudesti – Arsenal Havarna, 7-1, Vointa Sendriceni – International Candesti, 8-0. In cazul din urma s-au cerut teste antidoping. Sau macar etiloteste. Mitul moldoveanului amabil dispare. Ramane insa in picioare mitul moldoveanului cu initiativa: primaria castiga la 11 metri meciul cu magazinele de vise - cele doua magazine de profil din Vaslui vor fi inchise. Vasluienii vor avea deocamdata la dispozitie doar coada soricelului si frunze de nuc. Colegii din Iasi si Suceava trag cu ochiul, aud niste zvonuri cum ca in Brasov s-a semnat un papirus care interzice functionarea spice-shopurilor si iau atitudine: incep sa caute solutii! Alo, nenea, da’ solutia aia de la Brasov ce are?
Nu pot sa-mi ascund nelinistea, ca mi-am adus aminte: gaura aia neagra, aia tanara, vine peste noi? Si daca vine, ne inghite? Plus ca cica si deformeaza spatiul si timpul in niste moduri stranii... Adica, daca eu, de la etajul 1, vreau sa ma duc peste 10 minute sa-mi cumpar tigari, ce se intampla? Ies din casa si in loc sa cobor, urc? Si daca plec peste 10 minute, cand o sa ma intorc acasa? Ieri? Pacat ca grupul de cercetatori britanici (salutam!) e ocupat in momentul de fata cu tratarea mahmurelii. Sunt convins ca ne-ar fi oferit niste raspunsuri concrete.
luni, 15 noiembrie 2010
Lunea lu nea Vasile
"Lunar" se refera la o actiune sau eveniment care a avut ca perioada de desfasurare ziua de luni, adica acea zi in care se da startul pentru sfarsitul saptamanii. Lunea e o zi frumoasa, de obicei insorita, e ziua in care toti oamenii muncii sunt bucurosi ca-si pot exercita din nou competentele, copiii sunt bucurosi ca nu trebuie sa mai stea acasa sa se joace, eu sunt bucuros ca-s altii bucurosi si tot asa... Lunea soarele rasare mai tarziu, parca si pasarelele ciripeste altfel... In trecut, lunea era o zi obisnuita, o zi ca oricare alta, nici macar nu avea nume... Asta pana cand LU NEA Vasile i-a fugit nevasta cu un turc. Turcul era sofer de tir, nevasta era tinerica. Nea Vasile era suparat iar vecinii tristi, abatuti si resemnati au botezat acea zi "a lu nea Vasile". Treptat a ramas doar luni (nea Vasile era moldovian), asa cum o cunoastem si in zilele noastre... M-am trezit lunea asta mohorat ca lanul de grau. N-avem razboi! Nu-s suparat ca n-avem, sunt suparat ca toata lumea a zis ca avem, din 11, dar toata lumea a mintit, rusine! Adica cum ar fi sa zic ca de lunea viitoare ruleaza la cinema Anus Magillicutty, voi sa asteptati, sa va faceti planuri, rezervari, bilete, seminte si alte alea iar cand mergeti la cinema sa ruleze Legende din regatul bufnitelor, de exemplu. Pai treaba e asta? Lu nea Vasile i s-ar fi inverzit ochii de suparare... Vinovata de toata harababura asta e o distinsa doamna, decedata in '96, cu nume sonor si supranume mai sonor: Vangelia Pandeva Dimitrova (dupa casatorie Vangelia Gushterova) aka Baba Vanga. Dat fiind faptul ca a nimerit-o la fix cu inceperea razboiului, ma gandesc ca n-are rost sa plasez sfarsitul lumii in 5079 (as avea fix 3100 de ani atunci), nici trecerea la nemurire in 4599. Lu nea Vasile s-ar putea totusi sa-i placa sa afle ca prin 2125 Ungaria va primi niste semnale din spatiu (probabil fac ei ceva sa le merite), in 2288 vom putea calatori in timp (inapoi in timp, ca sa fie sadismul maxim!), ca in 3005 va fi razboi pe Marte sau ca in 4509 vom putea vorbi cu Dumnezeu (sa ni-l tii Doamne sanatos pe domnu' Dan Diaconescu in Direct, live, in exclusivitate, in direct si in reluare, ca el ne va aduce bucuria in case!). Dar daca Vangelia i-ar fi zis si lu nea Vasile ca au disparut dinozaurii, Atlantida si Elodia sau ca nevasta-sa va pleca la adunat curmale, atunci n-am mai fi avut lunea si puteam incepe saptamana, ca oamenii, de marti!
sâmbătă, 13 noiembrie 2010
Trista poveste a curvelor virgine
Numita Tila Tequila ii adreseaza numitei Megan Fox o remarca plina de intelesuri si subintelesuri, o metafora vie: Curvo! Precizari conceptuale: ca sa fim bine intelesi, ca formare profesionala sunt sociolog, sociolog de apa dulce dupa cum bine a subliniat Beanu, indrumatorul nostru din vremea studentiei. Imi plac cifrele, statisticile si fenomenele sociale extreme (cum ar fi mersul la biserica, dependenta de alcool si droguri, prostitutia, casatoria, mersul pe bicicleta si traiul in Romania). Astazi ma gandeam sa-mi platesc si eu tributul fata de una din categoriile sociale defavorizate (Nu, nu despre femei e vorba). Alegem categoria curvelor, dar nu a oricaror curve, ci a curvelor virgine. Buna ziua! (inca o precizare: dpdv statistic, cand ne referim la femei, ne referim la o categorie sociala cu varste cuprinse intre 20 si 35 de ani, cel putin cu studii universitare, necasatorite, in principal blonde, dar se accepta si variante alternative, in functie de dotari. Restul se impart in neveste, minore, grase, urate s.a.m.d.)... Daca ar fi sa ne inspiram din Codul Penal, prostitutia apare drept „fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”. Practicanta acestei indeletniciri o vom numi simplu prostituata sau, ca sa inteleaga toata lumea, curva, cocota, tarfa, teleleica, madaranta, bandura, magopata, femeie de strada, femeie publica, fleoarta, buleandra, pupaza, putoare, haita, terfeloaga, ruptura, mastroaca, panarama, pocnitoare, lustruitoare de baston, centurista... (n-am folosit diacritice dar cred ca ati prins ideea)
Buuun. Demersul metodologic ne obliga sa explicam cum facem dintr-o curva, o curva virgina. Pai, avem mai multe variante, prezentam doar cateva... Luam o fata de la tara, o ducem la oras, o plimbam putin pe sub un birou senatorial, ii promitem cate-n luna si-n stele apoi ii dam functie in minister, cu potential de avansare. Ca sa nu aparem in tabloide. Fata ramane virgina. Luam o alta fata simpla. O mutam, evident, la oras. O imprietenim, pe rand, cu cateva vedete autohtone, ii dam emisiune la TV, ii spunem ca ne vom aminti duminica si-i uram spor. Logic, ea ramane virgina. Mai luam o fata simpla, tot cu potential, tot de la tara. O transmutam la oras. Ii dam voie sa se zbenguiasca cu te miri ce ambasador, ii facem cunostinta cu un nene cu nume de tigari, o invatam sa scrie si-i facem revista. Succes garantat, apreciere. Duduia ramane virgina. Inca o varianta si gata, sa nu va plictisiti... Fata simpla, normal, o ducem la oras, normal. O tragem in plastic ca pe Barbie, o afisam cu ceva dizainari da Dambovita sau irini mai mici, o plimbam virtual prin tv si ziare, inventam ceva scandaluri si barfe, ii dam drumul in libertate. Succesuri! Potrivit tiparului, papusa noastra ramane virgina. Curva virgina poate face orice si orice face, face la nivel de arta, pentru ca este extrem de talentata - poate canta, poate dansa, poate preznta moda sau poate fi pur si simplu frumoasa, poate avea propria emisiune tv, poate fi co-prezentator de emisiune, poate fi un jurnalist de succes, poate fi fiica de tata sau poate face politica la nivel inalt. Curva virgina, potrivit studiilor, nu poate fi niciodata fericita intrucat e mereu in cautarea unui altceva mai bun. Destinul de cautator suprem al curvelor virgine este un destin tragic pentru ca, din cate stim, fotoliul lui Dumnezeu e deja ocupat.
Diferenta dintre o curva si-o curva virgina e ca prima munceste si apreciaza munca, exact in litera definitiei frumos furnizate de Codul Penal, in timp ce a doua tot incearca sa gaseasca perfectiunea – profesionala si spirituala. Salutam oricum ambele categorii, cu ranjetul pe buze si multumim naturii ca le-a inventat.
vineri, 12 noiembrie 2010
Cine a dezvirginat-o pe Mihaela?
Sunt cam dezamagit. Si nu putin. Pe 11 incepe razboiul, mai avem 3 zile si incepe razboiul, maine incepe razboiul, ieri trebuia sa inceapa razboiul... Nu, nu e corect! Eu chiar am crezut ca incepe, chiar imi pusesem deoparte o sticla cu apa, jumatate de paine, doua pateuri de porc si-o ceapa. Asa, sa fie...
Data stelara 2007, octombrie 30: 4 ozn-uri cu volan pe dreapta ataca miseleste un MiG 21 care tocmai iesise la araturile de toamna... Back in '93 doua super-avioane se ciocnesc in zbor ca ouale de Paste. Pac. S-au spart amandoua. Per ansamblu, imaginea e urmatoarea: din '90 incoa am avut 27 de accidente aviatice (evident, 28 de aeronave implicate), 61 de morti, 2 supravietuitori. Un calcul simplu ne arata ca rata supravietuirii in joaca de-a Icar e cam de 3%. Nu-i rau!
Un grup de cercetatori (uimitor, nu britanici) a ajuns la concluzia ca adolescentii care scriu mai mult de 120 de sms-uri pe zi dezvolta inclinatii catre sex, alcool si droguri. Asa, si amaratii ceilalti ce fac? Ca nu le mai ramane nici o bucurie in viata! Acelasi grup de cercetatori va demonstra stiintific ceea ce Alin a prognozat acum vreo 6 ani: 40% din femei sunt barbati!
In mandatul lui Nica se zvonea ca avem cea mai mica rata a infractionalitatii din Europa, 32 de delicte la 100.000 de locuitori. Oho, frumos... Deci suntem tara in care ti-e drag sa-ti cresti copiii... Olanda urmeaza sa inchida 8 inchisori, din lipsa de infractori. Pana una alta, s-a apucat sa inchirieze Belgiei vreo cateva celule, ca doar are de unde. Eftin. 30 de milioane de euro pe 3 ani... Ei, asa si? Mare lucru... Infractiunile noastre sunt pline de lirism. N-om fi noi chiar primii in statistici, dar le luam fata la impresie artistica. Domn titrat, 61 de ani, cu situatie materiala buna si drept de vot, caut iapa, magarita sau gasca pentru o iubire sincera, mioritica, fara obligatii. Aaa, ii plac si iepurii foarte mult, dupa cum singur marturiseste, plin de emotie. Parasit de doua neveste si respins de toate femeile, un alt membru elector pare ca exagereaza cu sms-urile si starneste o adevarata revolta satisfacandu-si poftele cu Stela si cu Lucica. Stela e o iapa trecuta de prima tinerete, Lucica e o capra, capra vecinului probabil. Tragic e ca dupa ce s-a consumat actul iubirii, sms-eriasul nostru o omoara pe Stela, ca sa nu profite caii de ea... Ascundeti magarusul! Oile si vacile au fost deja violate!... O braileanca se masturbeaza cu un bec si ajunge la Urgente. Si in ziare. Cetateanca introduce becul, becul face poc! Intrebarile apar: era bec de 60 sau de 100? era bec ecologic? o fi facut poc din cauza fluctuatiilor de tensiune? n-o fi Boc vinovat? De ce si l-a introdus? Din dragoste, evident. Tot ce facem, facem din dragoste! Dar cum dragostea nu poate invinge intodeauna, Detlef si Guido, dupa o convietuire de 8 luni au fost separati pentru ca relatia lor nu ducea nicaieri. Unul din cei doi vulturi era impotriva casatoriei se pare... Celalalt grup de cercetatori britanici, sub acoperire, da lovitura: 85% din barbatii care mor de atac de cord in timpul actului sexual isi inselau nevestele... I-auzi?! Restul de 15% mor probabil de ciuda cand realizeaza ce au ratat.
Bac 2010 - promovabilitate 67,4%, cel mai slab procent din ultimii 10 ani. Explicatia ministrului: toleranta O fata de actele de frauda! Asa baietas, respect! Initial ma speriasem ca ne prostim din ce in ce mai mult, dar ma bucur sa vad ca ezista o alta explicatie...
Se termina saptamana. Bun. Deci: avem o tara frumoasa, ferita de razboaie, cu multi iubitori de animale si suficient de multi oameni isteti. Mai avem si o economie care s-a contractat in primele 9 luni cu 2,3%. Mai avem 9% cetateni care spera ca situatia lor se va imbunatati in urmatorul an. Si ma mai avem si pe mine care inca mai spera ca va afla cine a dezvirginat-o pe Mihaela!
joi, 11 noiembrie 2010
De ce pleaca Dana in Olanda?
Din capitolul Mari iubiri care ne parasesc, azi vorbim de Dana. Ei bine, Dana pleaca in Olanda. Am tot povestit cu ea, dornic sa aflu de ce ar parasi cineva minunatia asta de tara... Pentru cei care nu stiu, minunatia asta poarta numele Romania, se invecineaza cu Marea Neagra si, potrivit unui clip de pe internet, in ordinea numerelor de pe tricou, se mandreste cu: Petrache Poenaru (un pandur de-al lui Tudor Vladimirescu care, pe langa faptul ca a inventat tocul rezervor, se poate mandri si cu faptul ca a fost primul roman care a mers cu trenul. A facut parte si din Comisia pentru eliberarea robilor, in 1848, dar tinand cont de faptul ca robii eliberati nu s-au intors in India, ma gandesc ca nu a fost cine stie ce comisie), dr. Stefan Odobleja (precursor al ciberneticii generalizate, o chestie denumita de el psihologie consonantista), Nicolae Paulescu (un doctoras care a descoperit hormonul antidiabetic, numit mai tarziu insulina – n-a luat Oscarul pentru descoperirea sa dar a infiintat, in 1922, impreuna cu A.C. Cuza, Uniunea Nationala Crestina, primul partid din Europa care a adoptat zvastica drept simbol oficial), Henri Coanda (inventator, printre altele, al motorului cu reactie, transformat ulterior in motor cu reactie intarziata, echipament care se foloseste inca la dotarea MiG-urilor), Nadia Comaneci (despre care se spune ca ar fi invatat computerele sa dea note de 10), Vlad Tepes (care a avut privilegiul de a fi transformat in vampir, consolidandu-i-se astfel un loc caldut printre starurile hollywood-iene. De asemenea se zvoneste ca tot el ar fi infiintat primul cabinet de acupunctura pe pamant romanesc), Mircea Eliade si Constantin Brancusi (no comment), Helmuth Duckadam (un aradean care a fost numit „eroul de la Sevilla”, un fel de erou de la Termopile care, in loc sa apere o trecatoare, a aparat o poarta, de vreo 4 ori). Ne mai mandrim cu un cimitir vesel, de-a dreptul hilar as putea completa, ceva constructii din lemn prin Maramures, un stil arhitectural care face tot vestul de rusine si un albastru mai albastru decat cel mai albastru albastru, albastrul de Voronet. De stramosul baseball-ului nu mai amintesc, nici de faptul ca limba romana e a doua limba vorbita in Microsoft. Avem cele mai bune vinuri si, evident, ca o consecinta fireasca, cele mai frumoase femei. Aaa, da, tot noi am facut studii aprofundate despre bere ca factor de socializare si loisir. Bun, asta era filmuletul, dar Romania e mai mult decat o insiruire dezlanata de nume, locuri sau evenimente.
Cu toate astea, uimitor si inexplicabil, Dana pleaca. M-am tot scarpinat in zona co recta si am identificat vreo 20 de motive: e prea tanara pentru a iesi la pensie, s-a saturat de sosele bune, nu mai suporta atata verdeata in oras, nu mai poate merge cu Matizul fara cauciucuri de iarna, nu suporta ca premierul sa fie mai mic decat ea, vrea sa dea spaga si nu are cui, vantu e prea puternic, nu are nevoie de bani, economie performanta sau trai decent, a murit Adrian Paunescu si nici Hrusca nu se simte prea bine, nu vrea sa-l mai vada pe copilu minune abuzat pe la nunti, Eminescu a avut sifilis, Banel Nicolita e doar pe locul 80 in topul celor mai mari romani, arbitrii o dezavantajeaza clar pe Dinamo, Piti si-a dat demisia de la nationala, Elvis are mai multi fani decat Stefan Banica jr., Adelina Pestritu are punctul G in ceafa, Tudor Chirila s-a certat cu Cabral, iar Mircea Badea cu Huidu, Simona Sensual e claustrofoba, Adrian Pescariu are capac de WC cu Mikey Mouse, Wile E. Coyote nu a reusit sa-l prinda pe Road Runner... Probabil mai sunt si aletele dar, sincer, daca as fi in locul ei si eu as pleca!
miercuri, 10 noiembrie 2010
Citizen Kane
"Nu mai credeti tot ce auziti la radio!" Astazi vom vorbi despre dialectica ru(s)inarii interioare, ca la scoala... Se pleaca de la un cuvant misterios apoi se construieste, se reconstruieste, se mixeaza si se transfigureaza. Se cauta raspunsuri. Se incerca explicatii din perspective multiple: dragoste, bani, putere, casatorie, divort, celebritate, mass-media... Rezultatul e surprinzator si se transforma in capodopera.
El e cetateanul Kane. Charles Kane. Milionar din Marea Britanie, cam nemultumit asa, de felul lui. Apoi e Samantha Kane. Inca nemultumit... Suflet sensibil, Charles nu face fata divortului si intr-un moment de mare inspiratie si gratie intelectuala hotaraste sa se faca femeie. Nu, nu s-a mutat in Romania sub pseudonimul Bianca Dragusanu. Charles a ramas la el acasa si s-a intitulat simplu Samantha - femeie fatala. Cum barbatii e niste porci iar ea e o sensibila, Samantha isi baga picioarele-n tot (oricum altceva nu mai avea ce sa-si bage) si se hotaraste sa se faca barbat. Nu, nu s-a mutat in Roamania sa faca chiloti si sa raspunda la numele conspirativ Bote... Deci citizen Kane al nostru isi gaseste in cele din urma identitatea sexuala. Isi mai gaseste si o Victorie, o milf-a de 28 de ani cu care vrea sa se casatoreasca... Viitoare sotie de fost sot transformat in femeie, actualmente barbat (nu, nu e Oana Roman, incetati!). Daca stau sa ma meditez putin, nu prea ar fi avut citizen Kane ce sa caute pe la noi. Avem si noi defectii nostri, care-s mai defecti decat ai lor. Si nici nu se trateaza. De exemplu, Simionescu, acest spadasin al sufletelor melancolice, e snopit in bataie la o nunta. Bravo! Bote croieste o linie speciala de chiloti (nu, nu de aia de Mig 21) intitulata Christian Ciocan by Catalin Botezatu. Sau, mai simplu, Ciocan By Bote. Torje (nu, nu se citeste Torhe) si-a tras Mercedes spoit cu aur, sa orbeasca dusmanii de ciuda. Urziceanu (nu Aura, ci Sorin) se preda politiei, probabil cuprins de remuscari. Cetateanul Kane se intristeaza si el cand afla ca acelasi Bote nu poate juca pe linia de fund: orice fisura i-ar fi fatala! Charles Kane e trist... No trespassing!
Motivul inaccesibilitatii la straturile sufletesti profunde si obscure se conjuga cu motivul pierderii puritatii intruchipata de universul copilariei (Guido Aristarco, in 1992, despre Citizen Kane)
"Viata e complexa si are multe aspecte (...) Pe lumea asta exista 3 meserii de baza: bogatia, saracia si sexul... Cu fiecare castigi o paine... Dar cu dragostea si scrisul mori de foame, ma idiotule!Mori pe gratis..."
marți, 9 noiembrie 2010
Servim patria!
Acu vreo 12 ani, un baietas cu simtul raspunderii dar cam inconstient din punctul meu de vedere, intra intr-un spa unde se relaxau pe la 6 dimineata vreo 25 de tinerei si urla cat il tin plamanii: Plutonul 1, desteptarea!!! Toata lumea sare din paturi, se uita la turbatul ala cu spume la gura, mormaie cate un “Sa traiasca ma-ta!”, se conformeaza… Era o dimineata frumoasa de septembrie, 1998. Au urmat apoi 4 ani de liceu militar… (am facut nota asta doar ca sa se abtina comentacii de la cotcodacit infantil si penibil).
Ma strang putin de oute si recunosc: toate lucrurile frumoase incep cu o discutie, aparent simpla, despre starea vremii! Am auzit ca va fi soare! Pacat ca ploua… Ai vazt ce fain a fost in weekend, un noiembrie perfect! Ai auzit ca joi incepe Razboiul Mondial nr 3? Oare cum va fi vremea? Oare ploua? Pai si daca ploua ce e? E dovada de bunastare? Nu prea ma intereseaza razboiul mondial the third, ca sa fiu exagerat de sincer... Suna a film prost. Dezertor scrie pe mine. N-am eu timp de puschi-puschi si alte de astea… Eu sambata am treaba, asa ca nu ma bag! (asta a fost pentru Ioana, ca sa nu uite!) In plus de asta, avem armata. Si armata e pe primul loc la incredere din partea populatiei (unii chiar merita taieri de 25% din salarii)… Mergeam aseara pe Milea. Sibiu, bulevardul Vasile Milea. Academia Fortelor Terestre. Fita. Moft. Nu e pentru pulime… De la un geam urla muzica de tremura chilotul pe mine ca la urcarea intr-un Mikoyan-Gurevich de generatia a treia (MiG 21 pentru cei care inca se scarpina la tampla). Ei, cum ce muzica? O manea, evident, nu fiti copii. Ca n-o fi fost Wagner sau Schopenhauer! Fara manele viata e pustiu si doar n-aveau sa se nenoroceasca bietii copii pe viata, neascultand, doar pentru ca-s in cadrul MApN (sau cum dracu’ s-o chema acum, ca pe vremea mea asa era)… In prima faza am ramas putin blocat. Se opreste muzica, liniste… si se aude Ura! Ura! Ura! 300 de spartani, asta a fost primul gand. Ma uit langa mine, cladirea Omniasig-ului… Deci nu-s in 480 I.Hr… Ma linistesc putin din tremurat, incep sa capat incredere. Ceva se intampla totusi pe-acolo… Ragetele alea suave m-au facut sa-mi dau seama ca voi fi in siguranta si de joi mai departe, cineva vegheaza… Forta, profesionalism, respect!
A intra în Armata Română nu înseamnă doar a-ţi defini personalitatea, a te maturiza, a-ţi întări trupul şi spiritul, nu doar a-ţi face datoria faţă de patrie, ci înseamnă o multitudine de oportunităţi şi posibilităţi pe care ţi le oferă profesia militară. În primul rând, ceea ce îşi doreşte orice tânăr aflat în momentul crucial al alegerii drumului în viaţă: educaţie (gratuită!), o bună pregătire profesională, un loc de muncă, posibilitatea de afirmare şi de construire a unei cariere, un trai decent, garantat de venitul sigur şi de măsurile de protecţie socială. Pentru unii, profesia militară poate însemna o carieră pe termen lung, pe viaţă, pentru alţii - o perioadă de activitate mai scurtă, urmată de o carieră civilă în care abilităţile şi calificările deprinse în armată vor asigura succesul şi integrarea rapidă în orice domeniu de activitate.
Indiferent ce cale vei alege, armata te provoacă la o întrecere permanentă cu tine şi cu ceilalţi, te menţine într-o formă fizică şi psihică de invidiat, îţi oferă un mediu de muncă dinamic, organizat şi competitiv.
Nu ma scuipati cu respect… N-am facut decat sa copiez ceva de pe site-ul mapn-ului…
luni, 8 noiembrie 2010
Cum o cheama pe bunica?
In primul rand La multi ani tuturor celor care se intituleza 8 sau noiembrie... Zi frumoasa, inceput de saptamana... Ma inarmez cu rabdare si deschid calculatorul. Ma gandesc la prietenul Alexandru care, pus sa construiasca un stabiliment pentru cetatenii de etnie roma, a dat tot ce a avut mai bun in el si a construit. Un crematoriu. In timp ce astept sa mi se conecteze minunea tehnicii la internet ma minunez si eu existential, ca filosoful prescolarilor: de ce cantam noi acest cantec? Da chiar asa, de ce?... Rabdator din fire, atins de aura creatiei, incep sa scriu. Si scriu, ca Salvador. Scriu ca scriu. In gand ma vad scriind ca scriu si mai pot sa ma vad vazandu-ma ca scriu. Imi aduc aminte de mine scriind si, de asemenea, vazandu-ma ca scriam... Gata, gata. Obosit de atata scris, ma mangai de doua ori cu palma peste obraz, beau apa si ma fac sa promit ca-mi revin... Constat ca sunt inca sub mirajul gandirii filosofice si ma simt ca si cum i-as scuipa lui Nietzsche seminte in cap. Din motive pe care nu le pot descrie, azi am vrut sa aduc si eu un "omagiu" fundasilor. Ca doar si ei e oameni. Povestea arata cam asa... Luam un batranel, il imbracam in alb, ii dam un toiag in mana, nume din ala smecher cu al n-lea in coada si-l trimitem in Barcelona. In orasul Barcelona, nu cine stie ce bodega ordinara din Teleorman. Apoximam un numar de 200 de fundasi, ii salutam metaforic si-i pozitionam in aceeasi Barcelona. Si ca sa-i facem in ciuda batranelului, ii convingem pe fundasii cu suflet sensibil sa-i arate purtatorului de toiag cum se saruta barbatii. Vreo 5 minute. Ca poate-l intereseaza. Fundasii executa miscarea, batranelul are ce povesti. Toata lumea radiaza... Pare simplu la prima vedere dar n-ai cum sa nu te intrebi daca nu mai e si altceva, pe din dos, ca sa zicem asa... Acum vreo jumatate de an, batranelul ala alb isi cerea scuze victimelor abuzurilor sexuale comise de clericii irlandezi. Povestea s-a mai extins putin si prin Germania, Austria si Olanda... Belgia, Norvegia, Brazilia, SUA... Se amintesc in treacat vreo 14.500 de victime in Irlanda si despagubiri de circa 1,36 miliarde euro... Acum eu nu inteleg un lucru: preotii pedofili sunt homosexuali? Sau sunt doar moonwalk-eri, ca regretatul frate Mihai din Jackson Five? (Cred ca ar trebui facute niste distinctii clare, motiv pentru care propun grupului cercetatorilor britanici sa vina cu precizari terminologice adecvate). Ce s-a intamplat de fapt la Barcelona? Au incercat fundasii sa-i arate lui Gandalf ca daca tot iti place treaba pe din dos se poate face si fara sa afectezi copii nevinovati, sau au incercat sa se angajeze in cadrul bisericii, demonstrand live ca au deprinderile si apucaturile necesare? Maine-poimaine ii vezi ca-si fac manuale alternative sau ca vor ore de educatie homosexuala in scoli. Acum vorbeam despre preoti... Dosnicii n-au decat sa se bucure ca exista inca de pe vremea dinozaurilor! Vom pati ca-n bancul ala cu omu' care vrea sa emigreze din cauza homosexualitatii motivand extrem de simplu ca: pe vremea nazistilor se pedepsea cu moartea, dupa aceea cu inchisoare, apoi doar cu carantina, acum e permisa de lege. - As dori sa emigrez inainte sa devina obligatorie!
Aaa, ca sa nu uit, pe bunica o chema Nastasia, nu Vasile!
sâmbătă, 6 noiembrie 2010
Daca-i sambata, e cenaclu
Daca-i cenaclu, e jale... Deci, cum ar veni, sunt rupt in doua. De cateva zile ma tot chinui sa-mi revin. Degeaba. Am citit niste versuri miseleste puse pe seama bardului care este... Si ma tot urmareste cuvintele lui, ca lupu' pe Scufita Rosie: Intr-o balta neagra / Patru ochi luceste / Ce sa este oare? / Cred ca e doi peste! Evident. Ce altceva ar putea fi decat doi peste? Trebuie sa aplecam urechea la zvonuri si sa recunoastem ca romanul s-a nascut poet. Clar, indubitabil, incontestabil. "Casa era pustie si cernita / Si ai plecat spre cer, spre cimitir / Ca sa asezi in tarana inca proaspat ravasita / Un trandafir, trei lacrimi si-un sarut"... Altfel te vede omu'! Pai da, asa da. Respect! Am citat dintr-o poezie care ar fi trebuit sa se intituleze Ultima (cata)strofa. Sa-ti fie rusine, Dinu Patriciu! Si voua, gaozarilor! In alta ordine de idei, din analele istoriei (anale nu e folosit cu vreo conotatie perversa ci inseamna, pur si simplu, cronica) vine cu pasi marunti, de prim-ministru, dar ceva mai rari ca era mai mare la stat decat actualul, Radu Mischiu, fost Vasile. Sau Vasile, fost Mischiu. Din el nu citam, amintim doar ca versurile lui "reprezinta un strigat de ajutor al poetului strivit de dimensiunea practico-istorico-economico-politica a lui Radu Vasile"... Ha?!! Adica... Ce? Ei, lua-m-as dracu', asta chiar a durut! Aspru... Mai am si eu un singur dor: s-o vad pe Lenuta la tv, recitand din ea insiva, evident plangand de emotie, facandu-ne mandri ca suntem romani, poeti inspirati. Trece lebedele-n zare/ Eu ma uit, ele dispare! Ramanem surprinsi pe vecie, lasand misterul si tristetea sa ne copleseste. Potrivit sloganului "Bate-ma mama cu biciul", trecem la muzica ca tre sa ne incantam putin. Cantecele noastre, slagarele noastre, surprind intreaga paleta a manifestarilor spirituale arhaice, facandu-ne strabunii sa se invarta in morminte mai ceva ca ventilatorul in luna iulie. De exemplu, cineva canta despre mirarea necunoasterii si matricea originara. Sau poate nu. "De cate ori ma uit la tine/ Nu am curaj sa te privesc"... Altii doinesc despre paradigmele gandirii moderne: "Lumea asta fara tinta/ Merge spre abis"... "Si afara ploua, ploua / Noi vorbim cu mare arta / Despre una, despre alta"... "Pamantului sa-i pastram drum drept/ Printre galaxii"... Lui Eminescu i-ar fi ciuda, serios! Altii sunt mai simpli in exprimare, filosofia fiind greu si pentru cei care au scris-o... Si ca sa nu aiba Plesu motiv de plictiseala a aparut urmatorul masacru intelectual: Are cai si are slugi / Are sonde, chiar si blugi (...) I-am spus mereu nu vreau camila/ Intai de toate fa-mi o vila/ Apoi vedem ce-o sa-mi mai dai/ Sa-mi dai rapirea din Serai... Clar. Cogito ergo... Urmeaza manifestarile poetico-cantabile ale celor care si-au cumparat deja, pe sub mana, manuale de etnobotanica: Tu nu ma-ntelegi / Cum este iubirea...; Ranile sunt prea adanci/ Ca sa ma gandesc la atunci...; Ma lupt cu umbre si cu greutatea lor...; Acum pleci si dispari / Si din nou iar apari...; Doar cu tine de tine mi-e dor...; Nu-i nimeni pe strada sa vada ce simt...; Te vreau oriunde am fost...; Alo, iubirea mea, sunt eu, fericirea... Din adancul inimii iti trimit iar energii...; E fatal cum te misti superfinal... Deci da, dati-le apa! Adevarul e ca asemenea fenomene te fac sa te gandesti serios ca exista reincarnare. Atata prostie e imposibil de strans intr-o singura viata...
vineri, 5 noiembrie 2010
5 noiembrie - cu gaini si alte pasari
Citez din Sintu: "Adrian Paunescu e in direct la OTV"... Dar nu, nu despre destinul dramatic al poetului vreau sa vorbesc, nici despre cat de mult a marcat el istoria culturii noastre, nici despre maiestria creatiei (numai un marinar putea spune asta), nici despre gaura, pardon, golul lasat in poezia romaneasca. "Moartea fratelui meu Adrian Paunescu"... Nu, nu va zic ce-a zis Hagi, nici ce-a zis Copos, pentru ca deja durerea e prea mare. Acum 4 ani, tot intr-o zi de 5 noiembrie, Saddam Hussein era condamnat la moarte prin spanzurare. Acum e in direct la OTV. Maine-poimane il vedem si pe Hrusca in direct, atunci sa vezi tristete tata, nu gluma! In fine... Trecem la lucruri serioase. Ce fac doi oameni cand se intalnesc? Stau de vorba, logic! Daca-s studenti vorbesc despre dimensiunea religioasa a existentei, daca-s angajati vorbesc despre perfectiunea si echilibrul sistemului economic (evident infigandu-i lui Boc vreo cateva sarme-n nas), daca-s pensionari vorbesc despre literatura si arta, despre croaziere si vacante in Tenerife. Mi se pare normal. Arhitectii care lucreaza la izolarea termica a stabilimentului in care locuiesc discutau acum vreo jumatate de ora, extrem de plastic, despre faptul ca Delia a fost inselata cu o dansatoare. Adica s-a dus draga de ea la magazinul din coltul blocului sa-si cumpere 6 dansatoare, la promotie, iar mizeria aia de vanzatoare a inselat-o cu o dansatoare... Rusine! Pai aici am ajuns? Rusine! Aproape toata lumea vorbeste, aproape tot timpul despre ceva... Barbatii vorbesc despre masini, politica, fotbal si femei, din cand in gand ii mai gadila si cate o revelatie filosofica, dar rar. Femeile oare despre ce vorbesc? Initial m-am gandit sa intreb, sa ma dumiresc si eu nitel. Dupa aia am zis ca mai astept doua zile, ca poate mi se arata... Ghicitoare: se iau reprezentante din 20 de tari; se imbraca obligatoriu cu bluza roz, pantaloni sau fusta alba, accesorii roz; li se acorda titluri pentru cea mai frumoasa si cea mai inteligenta. Ghici ghicitoare ce-i? Simplu: Conventia internationala a blondelor! A inceput astazi, in Sofia. Uraaa...
joi, 4 noiembrie 2010
Despre inteligenta ingenua
Cu totii am trecut, cred, prin etapele firesti ale devenirii. "Sunt cel mai frumos din orasul acesta". Sau "bai, da destept is!"... Astazi m-am trezit plin de bucurie cosmica, aproape ca dadea pe-afara. Cel mai frumos, cel mai plin de bani, cel mai destept, cel mai bun dansator, inventatorul pianului si al zborului cu parapanta, cel mai... cel mai iubit dintre pamanteni! Si cum imi stergeam cu naturalete lacrima ivita in coltul ochisorului si ma umflam in pene ca puiul de Avicola, m-a traznit dintr-o data un gand: daca toti m-au mintit si-s altii mai mai decat mai sunt eu? Hmm, n-are cum! Dar, totusi... Din seria Pumnii mei minte nu are (sau dificultati cognitive pe meleaguri mioritice), Cum faci din cacat bici sau din gaina pitbull, cu respect pentru cei care au tras lumina in Daia, au pus i-ul sub punct si au reusit sa scoata acidul din apa plata (salutam!), astazi avem o calatorie... Grupul enoriasilor pentru care inteligenta nu mai are nimic de ascuns pleaca in excursie! De ce? Pentru ca merita! Inteligenta si imaginatia s-au luat de mana si m-au facut sa ma rusinez de faptul ca m-am gandit ca as putea fi cel mai dintre cei mai... Nu sunt. Pornim deci in calatorie. Cu microbuzul. Firma... Manolo Auto ZOB SRL. Trecem pe langa bodegi, gogosarii, fast-food-uri: La Barbosu, La Varice, Cateaua Lesinata, Pasarica fara fulgi, Magaru tavalit, Cel mai cal frumos, La Satana, Vampuso SRL, Sunt fierbinte, Merdeneaua democrata si, evident, McDobre's... Alimentam la Benzinaria Nelu Galbenus si mergem mai departe. Antrax Distribution, Doamne ajuta-ne prod com SRL, A fost odata SRL, Da-mi sa-ti dau SRL, Lucyfer si juniorii SRL, Obama impex, Delirul, Falimentul, Surubelu, No name SRL. Ajungem si La capatul drumului SRL. Condoleante SRL.
miercuri, 3 noiembrie 2010
Cu vaca la plimbare
Gata, ma predau. Ma recunosc invins. Si rusinat pe de-asupra... Adica tocmai eu, mandru fecior al Vrancioaiei, sa fac o asemenea gafa? Trist. Tare trist. Nu stiu ce m-a mancat astazi sa ma uit iar prin ziare. Si cum nu ma mai suportau mirosurile, am deschis paginile de la The Washington Post si The New York Times... Mofturi. Sunt dezamagit. Aia habar n-au ce inseamna presa. Doua clickuri si le-am inchis. Pac, pac. Adica ori suntem golani, ori nu mai suntem! Arunc cu batul dupa Miorita, scot limba si ma intorc la paginile scrise in limba romana. Nici pe astea nu le inteleg, dar macar le pot citi... La noi treaba e mai simpla. Se injura, se fura, se moare, se canta... Asa da, parca altfel te vede omu'... (De bombe si atentate n-are rost sa vorbesc. Astept pana saptamana viitoare cand incepe cel de-al treilea razboi mondial). Si cum ieri m-am umplut de metafizica vazand cum un mandru cetatean roman cu drept de vot si-a introdus doua ciocane in anus pentru a sparge niste samburi de cirese (actiune perfect justificata, ca doar nu era sa ramana cu samburii sub coada), m-am gandit ca n-ar strica azi niste violuri. Vreo iapa singura, vreo capra de taiat lemne sau vreo frumusete octogenara... n-are importanta cum, cu cine sau de ce, viol sa fie! Si-asa m-am intors la origini, in Moldova draga, acest colt de rai care ne-a fost hrana spirituala de-a lungul timpului. Ca un Vaslui, un Botosani sau un Dorohoi nu gasesti peste tot... Din pacate, in afara de doi mameluci care-si plimbau vacile prin Vaslui, n-am gasit nimic notabil. Ori au plecat toti de pe-acolo, ori sunt amortiti de frig... Nu stiu ce sa zic. Mi-a inflorit totusi un zambet sub nas cand m-am vazut navigand pe doua www-uri cu un real potential de a deveni celebre: dorohoinews.ro si botosaneni.ro. Nu stiu daca v-a intrebat cineva, vreodata, daca va simtiti in siguranta pe soselele Dorohoiului... (nu intrebati care sosele?!). Dar nu ai cum sa nu te simti mandru cand ti se adreseaza o asemenea intrebare... Vestea cu adevarat proasta vine insa din Liga 4 (nu intrebati ce e aia, ca nu suntem la Stii si castigi!): AJF Botosani si AJF Suceava se cearta pe cat ar trebui sa stea Boscu: 2 ani sau 8 etape? Ca sa fiu sincer, imi pare rau de Miorita. Nu stiu de ce, dar am presimtirea ca va muri in chinuri...
marți, 2 noiembrie 2010
Uciga-l toaca
Mi se pare ca fac parte dintr-un film prost... Azi am cautat ceva frumos, ceva simplu si linistitor. Nu va zic ce-am gasit... Sunt tare curios sa vad un top al preferintelor romanilor. Dar daca ma uit la tirajele ziarelor, imi trece curiozitatea... Raman totusi de principiul ca un om informat e un om informat! Si, una peste alta, cine-s eu sa zic ca aia-i buna sau rea, sau frumoasa, sau interesanta, sau jenanta?... Nu-s nici nepotul lui Stefan cel Mare (desi n-as baga mana-n foc) si nici China! Nici preot la cine stie ce manastire, Cernica sa zicem... Buuun. Ideea e foarte simpla: ce faci cand nu ai acces la divesele (multe) surse de informare? Intrebi! Ca doar de aia ai gura... Si ce intrebi? Pai, evident, ce te intereseaza... Si cum nu esti turbat sa intrebi despre guvernul Boc sau trepadusii politici din jurul presedintelui, al tatucului nostru lider maxim, intrebi despre... Exact! Sex. Ca doar "e normal ca preotul sa intrebe o fata de 15 ani daca face sex oral sau anal. Daca nu intreaba, ea ramane necuratita si needucata". Iar popa nostru ramane neinformat, ceea ce ar fi pacat... Evident, povestea nu e atat de simpla si e plina de invataturi. Eu personal nu stiam ca sexul anal e un blestem, in timp de "iubirea orala" e doar un "pacatel"... Dar cat traieste, omul invata! Doua-trei cruci inainte sa te apuci de treaba si, dupa aia, doamne-ajuta! Aaa, ca sa stiti, zilele pentru sex sunt martea si joia (nu stiu daca inainte sau dupa stirile de la ora 5 ale ProTv-ului)... Pentru alte detalii, incercati o vizita la manastire. Lasati totusi copiii acasa, in special fetitele!
luni, 1 noiembrie 2010
Zona Crepusculara
Nici nu stiu ce sa mai cred. Ma tot uit in calendar, e 1 noiembrie... Si 2010 pe de-asupra... Am sunat cativa prieteni, am mai intrebat in stanga si-n dreapta, tot 1 noiembrie a ramas, tot 2010. Mi-am dat vreo doua palme ca sa fiu sigur ca nu dorm. Nu dorm. Bun, si-atunci cum naiba suntem in 2008? Aparent formula e simpla: luam un domn si-o doamna, ii trecem de 40 de ani, le dam doua meserii decente (respectiv cioban si postarita), stropim totul cu ceva bere si lasam iubirea sa se consume pe undeva prinTimisoara, pe o plapuma, de exemplu. E bine sau nu e bine? Sa zicem ca da, s-a intamplat! Si pentru ca totul a fost atat de frumos, protagonistii s-au gandit sa respecte isprava dupa 2 ani. Sau n-au repetat-o si suntem tot in 2008 si doar credem ca suntem in 2010... Sau nu s-a intamplat atunci ci acum, iar atunci se discuta doar despre faptul ca peste doi ani, adica acum, doi cetateni cumsecade, adica ei, cam iubareti din fire, s-ar putea iubi! Cu aproximatie in data..., pe la orele x, pe o plapuma... Sau suntem in Zona Crepusculara... Sau avem parte de un exercitiu artistic admirabil, de genul Funny Games...
Asa ne umplem de succesuri. Avem mai jos doua linkuri...
http://www.libertatea.ro/stire/postarita-si-cioban-prinsi-cand-faceau-sex-intre-blocuri-220860.html
http://www.click.ro/actualitate/din_tara/Sex-curtii-postarita-cioban-VIDEO_0_1057094432.html
(uitati-va la datele articolelor, ca de fapt astea sunt interesante!)
sâmbătă, 30 octombrie 2010
Sa protestam de dragul protestului
Doamna profesor are mai mult de doua luni de greva a foamei... Mi-am stricat sambata din cauza ei! Adevarul e ca tot timpul am zis ca romanii nu stiu sa protesteze. Uite, doamna protesteaza! Deci stie! Remarcabil gestul ei dar nu pot sa ma abtin in a ma intreba de ce protesteaza... Pur si simplu nu pot! Greseala mea e ca am ignorat dimensiunea mediatica a evenimentului. Nu stiu ce naiba o fi fost in capul meu... Si m-am lansat in discutii! Alta gafa! Totusi, de ce protesteaza doamna profesor? Ca eu nu-mi dau seama... (dau vina pe ignoranta, incultura si nesimtire civica... dar mi le asum!) Sunt mai simplu dacat tara din care fac parte, iar cand ma plang, ma plang la mine in batatura, asa-s taranii... Ma intreb ce mai conteaza pentru noi si in ce masura... Ne place sa aruncm injurii in stanga si-n dreapta, ne place sa aratam cu degetul si sa cautm vinovati in alta parte. Dar nu ne mai uitam in propria curte. Capra vecinului va fi tot timpul mai grasa, iarba va fi mai verde... Evident, vecinul nostru a fost securist!
Astazi mi-am batut joc de mine scriind aceste randuri... Acum 72 de ani, Orson Welles innebunea o intreaga natiune!
vineri, 29 octombrie 2010
Halloween
Initial n-am vrut sa scriu asta, si nu din cauza lui Hrusca... Sunt satul de halloween-uri si de valentine's gay, dar nu de zile in sine, ci de comentacii care injura sau sustin aceste zile doar de dragul de a nu sta degeaba. N-am auzit pe nimeni injurand Pastele sau spunand ca e o sarbatoare inventata de popi. Dar injuram popii si, in semn de protest, nu ne ducem la biserica. Foarte bine! Dar cumparam vasc de Craciun... Ca asa e politically correct, spre mandria lui Eliade! Suntem romani si nu avem nevoie de sarbatori second hand! Nici de Valentini, nici de Halloweeni... Sunt fascinat cum ne scindam in sustinatori sau denigratori ai unor nimicuri. De ce ne trebuie sarbatori americane??? Personal vreau sa le cer scuze cetatenilor americani nascuti pe 26 mai. Ii sarbatoresc. Sper sa nu se supere pe mine... Imi cer scuze si fata de romanii care se pot supara pe mine ca imbratisez inca o alta sarbtoare americana - dar chiar sarbatoresc 26 mai, in fiecare an! Pana la urma cred ca fiecare e liber sa faca ce vrea... Ce-ar fi daca am putea impune ciorilor sa zboare!
N-o sa ma apuc sa povestesc legendele legate de fiecare zi in parte. Pentru asta exista wikipedia... Spun doar ca niciuna din aceste doua sarbatori nu-si are leaganul in State. Spun doar ca intre Halloween si al nostru Sf Dumitru se pot gasi similitudini. Spun doar ca nu ne pasa. Problema noastra de baza, a romanilor, nu este necunoasterea propriei istorii, ci lipsa sinceritatii. Ne pricepem la politica si fotbal, de traditii se ocupa Pavelescu...
joi, 28 octombrie 2010
Fara poezie, viata e pustiu!
Abia astept sa treaca octombrie, ma bucur ca s-a terminat vara, ma ingrozeste toata luna noiembrie, ma piseaza incet, marunt fiecare zi care urmeaza sa vina... Bucuria mare e ca imediat vine luna decembrie. Nebunie!!! Cadouri pentru cei dragi, vin fiert, miros de portocale si scortisoara, puloverul cu reni pe care-l imbrac doar de sarbatori... Abia astept sa vad iar orasul plin de luminite, indragostitii tinandu-se de mana, cu obrajii si nasul rosii de la ger, rudolfi... Da, decembrie e magic! Aproape nu mai am rabdare, vreau sa merg pe strada, sa intru in magazine si sa-l aud pe Stefan Hrusca cantand! Acest mare domn al desfatarii spirituale, acest ultim vestitor al miracolului nasterii, mesager al bucuriei si implinirii sufletesti... Mare om, domnule, mare om! Sar in sus de bucurie cand vad tot orasul plin cu afise ce-i vestesc sosirea. Bine, lui si lui Banica... Banica canta si el, dar Hrusca canta de ti se rupe sufletul in doua. Ti se face sete de ler dupa ce il asculti pe Hrusca ca, vorba aia, Craciunul fara Hrusca ar fi Paste! Baba daca ar avea roti ar fi tramvai, daca ar avea un coif ar fi ministru de razboi. Dati-i omului o chitara si va va schimba lumea... Nici copiii nu plang cand canta Hrusca. Hrusca canta si la McDonald's. In calendar, luna decembrie ar trebui sa se numeasca Hrusca. Ca miracolul poarta si el un nume...
Abia astept sa vina luna Hrusca... Sa miros a scortisoara si portocale, sa am nasul rosu, sa fiu plin de ler si sa stiu ca, macar o data pe an, nu mai sunt singur. Stiu ca il voi avea pe Stefan peste tot, oriunde voi merge... La multi ani, 2011!
ram pam pam pam, ram pam pam pam... imnul nostru preferat e un imn despre cacat! Aceste cuvinte ne doare!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)