Episodul 5. Janis Joplin
La cate cunostinte muzicale posed, pana acu vreo cativa ani am crezut ca J.J e femeie. Şeim on mi. Naiba stie ce algoritmi folosesc la mansarda dar, lucru clar, pana de curand am crezut ca Ianis e femeie. Cine mi-a deschis ochii?? Todor, normal! Ca el e mai sensibil. Bine, si ailalti 2 dragi ai mei sunt sensibili, da' nu ca Todor, atins la suflet... Cata e sensibil la spate, la sezatoare, iar Oana deasupra buricului! Dar na, fiecare baga in el ce vrea, cu sau fara maioneza... Eu nu-s Pilat sa judec!
Se afișează postările cu eticheta dragoste. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dragoste. Afișați toate postările
sâmbătă, 24 martie 2012
duminică, 26 februarie 2012
Framantarile lui Todor. 2
Capitolu' 2. Miracolul iubirii
In cazul in care v-ati inceput viata sexuala mai devreme de 72 de ani, n-are rost sa cititi ce urmeaza sa scriu. Ca-i pierdere de vreme. Dar daca inca mai sperati, chiar si in ceasul din urma, ca puteti ascunde jderu-n vizuina, lectura placuta. Cu ajutorul Lui (ma refer la El, filosoful prescolarilor, Cel care este, cu calul lui cu tot) astazi vom vorbi despre MIRACOLUL IUBIRII! Ca sa moara dusmanii si fraierii de ciuda! Iar lu' Andreea Raicu sa-i iasa cosuri pe frunte si ţîţe pe sfîrcuri!!!
In cazul in care v-ati inceput viata sexuala mai devreme de 72 de ani, n-are rost sa cititi ce urmeaza sa scriu. Ca-i pierdere de vreme. Dar daca inca mai sperati, chiar si in ceasul din urma, ca puteti ascunde jderu-n vizuina, lectura placuta. Cu ajutorul Lui (ma refer la El, filosoful prescolarilor, Cel care este, cu calul lui cu tot) astazi vom vorbi despre MIRACOLUL IUBIRII! Ca sa moara dusmanii si fraierii de ciuda! Iar lu' Andreea Raicu sa-i iasa cosuri pe frunte si ţîţe pe sfîrcuri!!!
Etichete:
chirila,
dragoste,
iubire,
radio erevan,
vama veche,
viata sexuala
miercuri, 22 februarie 2012
Cu snuru-ntre cur
Revolutie, zapada, gheata, boala, depresie. Si multa aspirina. Cam asa arata 2 luni din viata unui om simplu. Eu, ca-s mai smecher si mai durator la penix, mi-am ocupat timpul cu Oana Roman - ca am o slabiciune pentru grasele pline cu saorme cu de toate. Ca pretenu' Alexandru. Ei, si cata vreme ii tot mutilam feng-şui-ul lu' aia mica, pac! Filosoful prescolarilor loveste fix acolo unde doare mai tare. Ca nu cumva sa zica lumea ca s-a dat la fund si sa-l confunde cu Bote.
Etichete:
Bote,
dragoste,
felatie,
oana roman,
starbucks,
tudor chirila
miercuri, 24 august 2011
Realităţi metafizice - part. I
This is not a bulşit, aşa ar zice Vlaicu-Vodă...
Astăzi, la rubrica educaţie cu lopata, avem un subiect de mare interes naţional şi internaţional. Pe locuri, fiţi gata, stop. Să nu ne repezim ca virgina la făcăleţ, că stricăm toată treaba... Să vorbim deci despre senviş, respectiv despre arta de a mânca un senviş...
Ca să poţi mânca un senviş în primul rând trebuie să-ţi placă. Altfel îl mănânci în scârbă şi, pe lângă faptul că strici povestea, s-ar putea să-ţi iasă bube. Apoi, indiferent de câtă foame îţi e, nu te arunca la senviş ca somalezul... Să mănânci un senviş e o artă şi un mod de viaţă! Câteva sfaturi:
- stabileşte-ţi o poziţie cât mai comodă;
- linge uşor marginile exterioare ale senvişului;
- fă-ţi uşor drum către interior; linge şi mângâie uşor;
- senvişul poate fi supt şi lins în acelaşi timp; îl apuci între buze, tragi puţin, îl laşi, apoi reiei.
- deschizătura senvişului e un loc minunat în care poţi să te joci. Pereţii interiori sunt minunaţi; plimbă-ţi limba prin zonă (foloseşte limba cu mişcări diferite - sus, jos, stânga, dreapta, în cercuri. Foloseşte partea dorsală a limbii, aceasta e foarte sensibilă şi mai moale decât partea superioară);
- poftă bună!
Un lucru bun de ştiut e acela că bărbaţii, pe lângă faptul că sunt înfometaţi din naştere, sunt predispuşi stimulării pe cale vizuală. Adică un senviş care se deschide şi permite privirii pătrunderea în cele mai calde secrete poate ridica interesul văzând cu ochii.
Senvişul nu ţine de foame. Adică poţi să-ţi bagi limbuţa în câte maioneze vrei, tot nu te saturi. Îţi trebuie si ceva serios, feluri principale de mancare, nu numai aperitive, servite constant.
Trebuie să reţinem totuşi că un senviş drăgălit e un senviş fericit!
Aveţi aici continuarea lecţiei de gastronomie şi alte detalii.
joi, 21 aprilie 2011
Dansuri si bule maniere
Fotbalul si educatia merg mana in mana. Merg mana de mana, impart cate un sendvis, o ciocolatica, se iubesc, se impreuneaza... Si e normal, pentru ca dragostea e mama la toti.
Ei bine, din atata dragoste era normal sa se faca o scoala de fundasi. Nu te poti simti in siguranta decat daca ai fundul aparat. Iar fundasul tre sa invete ce are de facut si asta nu o poate face decat intr-un mediu organizat. E adevarat ca poate deprinde competentele specifice si in familie sau de la prieteni iar in cazul catolicilor, chiar de la preoti. Fundasul, ca sa fim bine intelesi, este cel care se pozitioneaza in spatele mijlocasilor, mijlocasii fiind, dupa cum le spune numele, cei care depun eforturi la mijloc. Istoricul aparitiei fundasilor este inca sub controverse, mai ales datorita descoperirilor arheologice recente. Putem da insa aproape ca sigura aparitia fundasului central - deceniul 8 al secolului trecut. Tot ca sigure putem enumera o serie de calitati ale acestui fundas: "inaltime buna care sa-i permita sarituri la cap si forta pentru contactele unu-contra-unu sau pentru degajari puternice". Fundasul isi castiga, dupa cum putem observa, un loc din ce in ce mai clar si mai bine definit. Chiar daca nu marcheaza in fiecare partida, rolul sau este providential pentru ca fara fundas fundul e in mare pericol. Logic.
Evident, in unele tari in care dezvoltarea se lasa asteptata, rolul fundasului nu este pe deplin apreciat, ba chiar exista programe prin care se incearca eliminarea acestei tehnici din aria de interese a marelui public. Este si cazul Malaeziei care si-a inventat o tabara anti-fundasi, ca pentru ei fotbalul, iubirea si modelingul nu inseamna nimic! (aveti detalii aici)
Sa afle numa Fuego de treaba asta si sa vedeti ce jale va fi dupa aia. Of, of, mai, mai...
joi, 10 martie 2011
Muzica ratacita in carne
"Ma scuzati, domnisoara, cred ca vi s-a deschis sufletul. Sper ca nu va lipseste nimic, verificati, va rog..."
Ca sa nu ziceti ca-s needucat sau prea putin dus la biserica, astazi, de 10 martie, le urez celor dragi, de 8 martie, un sincer si cald La multi ani! Celorlalte nu, ca are cine le ura, sau daca n-are, poate au mai mult noroc la anul...
Fiind foarte in tema cu subiectul zilei si cu uraturile, cu dragostea si cu bunul-simt in general, m-am apucat sa caut si eu pe www ceva surse de inspiratie. Si cum bancuri cica n-am voie sa zic, am avut de ales dintre:
- Adio, celulita!
- Ce trebuie sa stim despre frigiditate
- Contraceptivele si menstruatia
- Despre ce sa vorbesti cand faci dragoste
- Clitorisul - sa stim sa-l mangaiem
- Eseu despre piciorul femeii
- Ce este androgina psihica?
Interesant? Ma gandeam eu ca nu...
Pentru ca subiectul zilei este tinut de Georgel. Pe undeva are legatura si cu Adrian piticul minune. Cred ca si cu dl. Anghel. Probabil si cu ceva gauri negre, ceva pene negre si statui cufurite de ceva vertebrate ovipare... In fine, sa nu ne departam de la subiect ca se supara Georgel si ne zice lu ta-su.
In comuna Stefanesti vine sfarsitul lumii. Un cetatean si-a botezat copilul George, spre rusinea si mirarea intregii comunitati. Adica care-i treaba? Cum dalta lu' Brancusi sa-i pui copilului nume de cal? Adica nu tu un Patronas, Judecator, Televizor, Ambasador... Nu tu un Lamborghini, Termopan sau Leptop, cum i-a sugerat Exponatu, unchiul dinspre mama... Nu, dom' le, nu! Tata' lu George a fost neinduplecat, i-a mai altoit cateva corectii verbale nevestei sale Expertiza, cu pumnul evident, si a grait: ori George, ori Alexandru. Copilul ii va multumi probabil toata viata tatalui sau, Carusel Potârcă. Ii multumim si noi ca ne-a facut ziua mai frumoasa.
Nu stiu exact ce-o fi primit Expertiza de 8 martie dar avem incredere in imaginatia sotului sau, Carusel. Doamne-ajuta!
Etichete:
doamna,
domnisoara,
dragoste,
gaura neagra,
la multi ani,
suflet,
tigan
Abonați-vă la:
Postări (Atom)