joi, 28 aprilie 2011

Zoodiac post-pascal

Daca zilele trecute am transat mielul, azi a venit randul berbecului.
Cu o pozitionare spiritualo-aniversara in perioada 21 martie-20 aprilie, acest mandru specimen este descris in literatura de sspecialitate ca fiind vioi, incapatanat si intreprinzator, cutezator ca cutezatorii, cateodata naiv, plin de idei, dar nu neaparat bune. In plus de asta este posesor de extraordinare abilitati tehnice si practice, poate conduce. Poate conduce tot, de la macarale si buldozere pana la mirese la altar si morti pe ultimul drum. De asemenea, poate fi brutal si certaret, recalcitrant si incomod, ce mai, un fel de cel mai cel din curtea scolii!
O privire atenta si sincera ne face sa observam ca, la un moment dat, intr-un fel sau altul, toti am fost nascuti in aceasta perioada de gratie, martie-aprilie=love. Buuun, acum daca tot am descoperit principiul presei hidraulice, sa ne intoarcem la cele ce ne doare.
Grupul absolventilor de postuniversitare de la Pomarla, avand ceva mai multe cuvinte in vocabular, se refera la berbec ca la o constelatie din emisfera boreala (avand in compozitie o stea de categoria a doua, una de categoria a treia si vreo 80 de stelute mai mici si amarate, nu stim inca daca sunt verzi sau nu), o masinarie de razboi folosita la spargerea zidurilor si portilor (asta pe vremea cand existau ziduri si porti. La cetati, nu la lagare, nu fiti obraznici) sau un "dispozitiv mecanic sau manual compus dintr-o piesa grea care actioneaza prin cadere" (adica un fel de ciocan, ca sa inteleaga si pulimea).
Cea mai categorie noua, nominalizata la sectiunea "Sunt berbec si exist! Sic!" este reprezentata de berbecul evlavios. Pe langa faptul ca este posesor/patron de turme, om de afaceri, politician, europolitician si cam tot ce vrea el, berbecul evlavios - pe numele de scena Horhe Beeecali - ne incanta existenta cu crampeie din existenta lui atinsa de harul divin, pentru care ii multumim maxim: "Dumnezeu a spus ca barbatul e barbat si femeia curva!"
Asta ca sa stiti!

marți, 26 aprilie 2011

Dumnezeu sa-l iepure!

Surprinzator, deci, dupa cum nu va asteptati dar sperati sa fie adevarat, nu este vorba despre iepur, nici despre Dumnezeu, nici despre sa, nici despre tocatura, ci doar despre l. L este iepurasul de paste, il stiti, ala care are oole de ciocolata si care in perioada sarbatorilor este cunoscut de enoriasi sub numele conspirativ - mielu'- . Apartenenta, paternitatea sau maternitatea mielului, cum vreti, este inca in discutia cercetatorilor. Unii zic ca mielul este al lui dumnezeu, altii cred ca este al dumnezeului mamei sale, potrivit urarii "dumnezeul ma-ti de miel!".
In fapt, mielul se inscrie in familia larga a animalelor care au colaborat cu fosta securitate, alaturi de porc (cel care in fiecare an, de Ignat, isi ia alta identitate), de bou (cunoscut si ca bou' baltii, bou' satului, bou' dracului, bolule), capra vecinului, renul lui Mos Craciun, caprele Irinucai, Bator si baltagul.
Notele conspirative ale mielului, potrivit CNSAS, implica alcool, gratare, alcool, alcool, ceva tocatura, injuraturi, alcool, iarba verde, codrul, Ozana cea frumos curgatoare, alcool, Boc, pensii, injuraturi, pensii, ode mamelor lor, spitale, alcool, ceva chestii legate de marina/marinari, alte injuraturi, alcool, alcool si binecuvantatul pipilica peste carbuni. De obicei mielul este camuflat in diverse salate, ceapa, verdeata, felii de morcov, telina, cateodata gutui, ciuperci sau miere, tot timpul vin. Deci, feriti-va!
Indiferent cat de bine este camuflat, mielul face rau, motiv pentru care supermarketurile, marketurile, magazinele de cartier si ciobanii au elaborat campanii anuale de exterminare. In cazul in care scapa de pogrom, sfatul meu ar fi sa purcedeti insiva la mazilirea specimenelor ratacite. In caz contrar cresc si risca sa ajunga de rasul turmei, cu aportul dezinvolt al celor pasionati de zoofilie infantila, evident...

joi, 21 aprilie 2011

Dansuri si bule maniere

Fotbalul si educatia merg mana in mana. Merg mana de mana, impart cate un sendvis, o ciocolatica, se iubesc, se impreuneaza... Si e normal, pentru ca dragostea e mama la toti.
Ei bine, din atata dragoste era normal sa se faca o scoala de fundasi. Nu te poti simti in siguranta decat daca ai fundul aparat. Iar fundasul tre sa invete ce are de facut si asta nu o poate face decat intr-un mediu organizat. E adevarat ca poate deprinde competentele specifice si in familie sau de la prieteni iar in cazul catolicilor, chiar de la preoti. Fundasul, ca sa fim bine intelesi, este cel care se pozitioneaza in spatele mijlocasilor, mijlocasii fiind, dupa cum le spune numele, cei care depun eforturi la mijloc. Istoricul aparitiei fundasilor este inca sub controverse, mai ales datorita descoperirilor arheologice recente. Putem da insa aproape ca sigura aparitia fundasului central - deceniul 8 al secolului trecut. Tot ca sigure putem enumera o serie de calitati ale acestui fundas: "inaltime buna care sa-i permita sarituri la cap si forta pentru contactele unu-contra-unu sau pentru degajari puternice". Fundasul isi castiga, dupa cum putem observa, un loc din ce in ce mai clar si mai bine definit. Chiar daca nu marcheaza in fiecare partida, rolul sau este providential pentru ca fara fundas fundul e in mare pericol. Logic.
Evident, in unele tari in care dezvoltarea se lasa asteptata, rolul fundasului nu este pe deplin apreciat, ba chiar exista programe prin care se incearca eliminarea acestei tehnici din aria de interese a marelui public. Este si cazul Malaeziei care si-a inventat o tabara anti-fundasi, ca pentru ei fotbalul, iubirea si modelingul nu inseamna nimic! (aveti detalii aici)
Sa afle numa Fuego de treaba asta si sa vedeti ce jale va fi dupa aia. Of, of, mai, mai...

luni, 28 martie 2011

Dansand cu mana

A 88-a zi din calendarul gregorian, mare zi, mare...
Dam repede cu grebla prin batatura si notam, dar nu mai calculam ani ca nu prea ne-am omorat cu artimetica in timpul armetii. Sa vedem, deci, cu ce s-au plictisit inaintasii nostri (la fundasi nu ne bagam, ca cica-s ocupate posturile): Eduard o bate pe Margareta (la Tutone, nu la fundulet, obraznicilor!) si drept rasplata primeste un 4, in coada; tarul Alexandru, nemaiputand de atata sinceritate, marturiseste ca Finlanda e a Rusiei, pentru totdeauna - acum si pururea si-n veacul vecilor (Finlanda cauta butonul de dislike si de ciuda ca nu-l gaseste se muta in nordul Europei sperand ca va emigra curand in Canada); Mariner 10 revolutioneaza fotografia si trimite vreo 2000 de cadre de pe Mercur pe Pamant, spre disperarea totala a lui M-zero, artist specializat in HDR-uri si aprecieri umede. De-a lungul timpului, dar in perioade diferite s-au nascut oameni si aproape oameni (John Tyler, Lavrenti Beria, Caius Iacob; Dan Bittman si Negoita), au murit oameni (Papa Stefan al X-lea, Perpessicius al singurul), s-au creat sarbatori (ziua mondiala a dansului)... Da, e clar, a 88-a zi e plictisitoare rau...
Noroc cu oamenii de stiinta care reusesc sa descreteasca fruntile mai ceva decat Tociu si Palade, la un loc sau separat. In cazul in care va va intreaba cineva in autobuz sau in parc, pe strada sau la coada la aprozar despre Fukushima sau Libia, acum puteti spune raspicat, sigur, motivat: masturbarea e buna! Stergeti-va roseata de pe obraz, scuipati in palme si... notati:
1. Masturbarea ajuta la eliminarea spermatozoizilor batrani (actiune preluata de Boc za Greit si transformata in Legea pensiilor);
2. Masturbarea este o forma de promovare si diferentiere sociala (teoria stratificarii la Weber: bogatie, prestigiu, putere si material in instalatie. "Am cu ce, ma, am cu ce!");
3. Masturbarea este un fel de "tur de onoare" (ma masturbez, deci exist!);
4. Masturbarea are o functie igienica (stiti ce e aia igiena, deci nu mai intram in amanunte ca dupa aia spuneti ca-s nesimtit si vorbesc urat).

Observam deci ca viitorul omenirii sta in mana/mainile noastre! Exact dupa celebra formulare milco-moldoveneasca: hai sa dam mana cu mana, cu mana, cu mana... O mana in plus niciodata n-a stricat!

marți, 22 martie 2011

Ba, Geta-i sora-ta!

Grupul cercetatorilor vorbitori de engleza atenteaza iar la fasul nostru! Ultima gaselnita: o persoana din patru are gena infidelitatii!!! Ha, ha, deci acum stiti! Numita intre prieteni DRD4, gena asta (pe care noi o vom alinta, sugestiv, Geta) cica se gaseste deopotriva si la barbati si la femei, indiferent de sex sau starea vremii.
Ne vedem nevoiti sa recunoastem ca ar fi fost mai bine ca dl. Columb sa fi nimerit India... Scapam de-un chin! De ce? De-un chin!
Deci creatorii acestia de statistici mondene zic ca o persoana din patru se tine de mana cu Geta. Doua din 8, 3 din 12... Parca asa ar veni, nu? Nu, normal ca nu! Stiinta infidelitatii nu este o stiinta exacta, dar n-are guvidul de unde sa stie. Si-o sa va explic de ce.
In cazul unui grup de patru persoane avem o Geta si 3 ne-Gete. Adica, procentual si pe intelesul lui Marean, 25% infideli, 75% fideli. Care este.
In cazul unui grup de 8 persoane, situatia se schimba. Potrivit axiomei americane, din 8 persoane, doua sunt DRD4. Asta inseamna ca mai raman 6 in grup. Potrivit aceleiasi axiome, in cei 6, unul este DRD4. Mai raman 5. Si din acestia 5, unul este DRD4, iar din restul de 4 unul iar este DRD4. Adica, din 8 oameni, 5 sunt cu Geta in brate, 3 nu. Procentual: 62,5% infideli, 37,5% fideli.
In cazul unui grup de 12 persoane, urmand acelasi algoritm, avem 9 iubitori de Gete si 3 oameni cuminti. Sau, in procente, 75% infideli, 25% fideli.
Mai departe faceti singuri calculele, ca sunt aproape 7 miliarde de oameni pe planeta! (la 6 miliarde jumate, procentul infidelilor sare de 99,99%)

Concluzia e mai mult decat evidenta: cu cat grupul uman este mai mare, cu atat procentul infidelitatii creste!
QED

vineri, 18 martie 2011

Sfanta treime

Uimitor, cand era mic, tata lu Mircea cel Batran nu era batran. Adica, altfel spus, tata lu Mircea cel Batran a fost copil. Tare, nu? La fel, nici fiul lu tata lu Bote, cand era mic, nu era fundas. Dar era mic. Extraordinar! Sunt curios totusi daca cand va fi batran, Bote va fi batran. Ca Catalin pare a fi descoperit izvorul vietii si piatra filosofala... Si, sincer sa fiu, ceva nu miroase aici a levantica! Oare are Cata tata? Sau e facut din plastilina, nisip si namol? Sau din salcie, ca aspirina... Dar mama? Ca e posibil sa fi aparut pur si simplu, intr-o dimineata, pe strazile din Alexandria, purtand doar o pereche de chiloti... Marca Catalin Botezatu, evident! Minunile astea apar o data la 2000 de ani... Te si miri ca-l rastigneste careva, numa asa, de dragul legendei... Grija totusi la impunsul cu sulita, ca poate-i nimeriti orificiul anual!
Daca va intrebati ce au in comun Mircea cel Batran si Botezatu cel Vesnic Tanar va zic eu: nimic! Ce-i deosebeste? Pai pe Bote il stie toata lumea, pe Mircea nu-l stie decat manualele scolare (care insa nu e chiar atat de citite ca autobiografia celebrului arhitect de haine). Mircea are o umbra, la Cozia, Cata are un fiu care nu-si cunoaste tatal. Fiul lui Bote e mai tare, logic, decat umbra lui Mircea! Bote e mai tare decat fiul sau deci, implicit, mai tare decat umbra lui Mircea. Pana la aparitia luceafarului chilotilor, umbra lui Mircea era cea mai tare din parcare, mai tare chiar decat sabia lui Zorro, marul lui Wilhelm Tell si arcu' lu Marcu. Bote devine astfel cel mai tare, mai tare chiar si decat el insusi!
Fiind atat de tare, toata istoria de pana la Bote se anuleaza.
A fost nevoie de aceste precizari ca sa intelegeti de ce tot ce spune Cata se consemneaza in anal e. Ultima insemnare notabila este, tineti-va bine: "Da, intotdeauna!"... Ati retinut? Bun. Aaa, nu stiti la ce se refera? Pai este raspunsul dat de idolul femeilor care se pisa stand in picioare la dilema metafizica ce ne macina neuronii inca din antichitate: este loc in patul matrimonial pentru mai mult de doua persoane? Se pare ca da, intotdeauna, maxim 6!
Cine completeaza sfanta treime, patrime, cincime (s.a.m.d) catalineasca? Pai Catalin + o poza de-a lui din tinerete + o poza cu el cand se plimba cu el prin parc + o poza cu Catalin si Botezatu singuri sub dusul lui Dan Chisu + o poza cu el cand se felicita ca se felicita ca e cel mai tare...
Faceti singuri calculele si acuzati-l de ce vreti, numa mincinos sa nu-l faceti! Ca poate va bate la fundulet...

joi, 17 martie 2011

Cu plumbu-n gura

Domnu' Bacovia habar n-avea ce-i ala plumb...
Dar grupul de cercetatori cu mintea odihnita are habar. Si ne explica... Cu numarul 82 pe tricou in echipa lui Mendeleev, plumbul este un metal greu cu densitate foarte mare. Avand masa specifica asa mare, plumbul si-a gasit un rost in viata si anume protectia contra radiatiei ionizante (sau a privirii lui Superman - pentru cei care stiu!). Avand o structura cristalina cubica si o capacitate calorica de 129 J/kg * k, plumbul nu este recomandat pentru consum uman. Nici macar in Somalia, Etiopia sau Sudan. Spre deosebire de Bacovia, care credea ca din plumb se fac flori, coroane, aripi si, mai grav, amor, noi stim exact la ce se foloseste, ca suntem mai smecheri si pastem flori de mina. Se foloseste la purificarea organismului uman. Purificarea asta poarta numele de saturnism, in mediile de specialisti, si se manifesta prin irascibilitate, greata, pantecare si mialgii. Printre altele...
In sprijinul acestei utilizari rationale a plumbului, oamenii care apreciaza frumosul indiferent de starea de agregare, stare civila, orientare sexuala, dimensiuni sau ultima scoala absolvita au inventat rujul. Nu, nu pasta aia compusa din oxid de fier si oxid de crom, ci cealalta, folosita la spoitul buzelor. Nu, nu buzele alea, ci celalalte, de sus, care pazesc intrarea in cavitatea bucala. Si ca sa nu mai ranjeasca Bote ca proasta la lumanare, il anunt ca cam 60% din rujuri contin plumb. Plumb 211, sper. Asta e, frumusetea costa!
Interziceti folosirea rujului la femei!
(Dosnicii au voie, ca-s in perioada de proba; inca nu s-a demonstrat stiintific ca plumbul e daunator pentru ei, ba chiar exista voci care sustin ca le-ar face bine!)
Dar vestea e cu adevarat proasta, trebuie sa recunoastem... Afectiunile pot fi multiple si cu efecte grave, devastatoare chiar. Ramane sa mai fie gasit plumb si in farduri si, gata, am infrant. Zilele vor deveni niste nesfarsite dimineti... Naturaletea castiga! Teren, nu apreciere!

marți, 15 martie 2011

Cosmarul consumatorului

Consumatorul este cosmarul economiei. Nu te poti baza nicicum pe el. Ori consuma ca somalezul, tot, de la seminte si cola pana la cuie si materiale de constructie, ori nu consuma nimic, cu lunile, cu niste perioade de privatiuni spirituale culinaro-bugetare atat de bine puse la punct incat autoinfometarea lui Hesus, aia de 40 de zile din desert, pare joaca de copil autist.
Pe partea cealalta, cosmarul consumatorului nu il constituie agentul comercial, asa cum s-ar gandi orice om cu capul la locul lui, ci reprezentantii autoritatilor. (Stiti ca autoritatea daca n-are reprezentanti e ca un fel de pipi de rechin mahmur: exista, dar nu stie nimeni la ce foloseste!).
Si cum tot a inceput postul, ce s-a gandit cosmarul consumatorului? Ia sa le mai taiem oamenilor din macaroana, ca prea-si fac de cap! Drept urmare, pe malul Cibinului (dar in Sibiu, nu la Orlat), CC arde niste amenzi la filtru magazinelor naturiste de etnobotanice. 33.600 lei. Evident, impartite intre cele doua magazine, care este, ca este doua. Trageti aer in piept, pe nas, in cazul in care va cuprinsese groaza ca s-au inchis toate! Nu s-au inchis. Dupa calculele CC cica un magazin de asta vinde cam de 7-8000 de lei pe zi, adica cam cat Tridentul in zilele bune (adica amenda asta e un fel de caca maca, adica nu se inchid. Ura!).
Pe lista CC, la capitolul ardere sub coada, urmeaza categoria socio-profesionala a curvelor, a vanzatorilor de Amaroy si a comerciantilor de iarba si ciuperci import, in pet shop-uri. Adica se anunta vremuri cacacioase, de trista realitate.
Ca sa nu va intristati maxim in aceasta sfanta zi de azi, va dau si o veste buna. S-a dat dezlegare la pipi. Guru Bivolaru a fost achitat! Exact cum a prezis Descartes: fac pipi, deci exista Dumnezeu!